Argentina Gribincea's Blog

Argentina Gribincea's BlogArgentina Gribincea's Blog


Impresii. Argumente. Atitudini.
RSS postsRSS comments

Societate


Comenteaza





Mă rog la steaua ta
Îmi ești iremediabil departe,E ziua sufletului tău de stea.Mereu, de tine mi-e inima însetată,Sper că ți-e bine, mamă, în inima mea! Fiind copilă, te adoram, reginăerai, visarea însăsi, fericirea!La fel sunt și acum. Întinde-mi mâna,Să explorăm, de data asta, nemurirea! Mereu te caut în amintiri și-n vis.Nu te găsesc în al anilor cavou,Alerg prin roua […]
Eterna mea Lumină
O ploaie de LuminăSe avânta în sus,Iar peste o săptămânăReînvia Iisus… De atunci, în fiecare anTrec prin aceeași vamă.Am ochii tăi și vocea ta o am,Și eu sunt tu… O, Mamă! O ploaie de LuminăCreștea din rădăcinăSpre veșnicul Apus. Blândețea lui Iisus,Din profunzimi înalte,Mă înrudea cu moartea. Eternă și senină,De când te-ai dus,Ești ploaia-mi de […]
Ziua sau coșmarul mamei
Am mai menționat și aici, pe blog, și prin alte colțuri planetare, că mama nu agrea sărbătoarea de 8 martie. Îmi explica în diverse moduri, uneori în glumă („Eu nu-s femeie internațională!” – cu aluzie la primul film cu scene erotice explicite din fosta URSS, „Interdevotcika” (îm traducere din rusă, ar fi, probabil, „Fetița internațională” […]
Geosentimentală
În inimile noastreO pasăre-albastrăA spart frontiera absurdă. E un secret neconfirmat,Pentru care și tu ai traversatDe multe ori Prutul. Continente și țări se confruntă,În apriga iarnă barbară,Lumea, din mare, devine măruntă,Cu toată istoria ei milenară. Secretul e în inima mea,În care s-a răzvrătit trecutul,De când tu, cu mâna ta,Mi-ai pus în palmă sărutul.
Un altfel de colind
Răzvrătit, Bahluiul din colindă,Cu dorul meu, pleacă din gară,Undele-ți clasice mă alintă,Cu armonia lor dulce-amară. Nameți vor veni, îngheța-vaȘi dorul meu, oricât de aprins,Severă e iarna moldavă,Mai sever îți e sufletul nins… Apune o stea sau răsare?Mi-e cerul mai aproape de când,Tot ce ador se pierde în zare,Se-ndepărtează tot ce ating. S-a stins un acord, […]
Băi de urzici (I)
Pamflet Nu mai știu exact nici cât am fost,Nici cât voi rămâneRăstignită întreBucurești și Iași/Nicolina. Poeți răsfățați,Poezie pe pâine…Câtă poezie mi-ar mai trebui,Ca proza să nu ne dezbine? Aș putea la nesfârșit căutaPoetul din inima ta,Când inginerul din creierul tăuMă tot trimite la… Chișinău? Te miri că nu mai alerg,Naivă, peste globul întreg? – M-aș […]
Poem fantastic
Te-ai pierdut în orașul cu ceață.Unde e tata, să mă certe, să-mi dea o povață? Ca într-un film absurd,Ajung prea târziu(Sau prea devreme?) la Nicolina.Ca într-un film absurd,Mă cauți printre coline. Mi-e teamă de mine cu tine.Adormim, împăcați, pe lumină. Ca într-un film absurd,Îmi ordoni să mă trădez, Lângă tine,Ca într-un film absurd,Trădarea îmi face […]
O rană. Colectiv/ă
În 2015, eram la Chișinău. Evenimentele din Țară, deși le urmăream atent, le percepeam ca trecute printr-un filtru temporal. Și nu pentru că nu mi-aș fi conștientizat și simțit rădăcinile românești (de altfel, scriam pentru Evenimentul Zilei, deci era ca și cum aș fi stat în Țară), ci pentru că Prutul e ca un ocean […]
Adio, Ion Druță!
Din memoria lecturilor druțiene Sunt în București, departe de biblioteca noastră, care găzduiește aproape toate edițiile cărților lui Ion Druță. În lipsa cărților cu și despre el, îl caut pe Druță printre amintiri. Îl regăsesc în dialogurile mele cu tata. Îmi trezește lacrimi: tatăl meu, se știe, și-a început cariera de critic literar cu un […]
Recitind și recitând din Lermontov
După implozia URSS, am venit la studii în România, apoi am tot călătorit, fiind soție de diplomat și doctorand la București. Astfel, m-am cam îndepărtat, inclusiv mental și sufletește, de spațiul fostei URSS, unde domnea, ca un împărat scăpătat, dar fioros, limba rusă. M-am pomenit că, la un moment dat, am uitat aproape detot „limba […]
Fiindcă iubesc
Una dintre plachetele de versuri dedicate temelor îndrăgite ale lui Grigore Vieru (Femeia, Mama, Graiul, Patria) se numea Fiindcă iubesc… Din modelul acela, romantic, am absorbit și eu, precum mulți alții din generația mea, educația sentimentală care mă definește și azi. Poezia de acea factură mi-a fost o școală a vieții, iar rezultatele ei au […]
Chemarea unui ideal și opritorul premiilor politice
Ieri, într-o dispută pe FB, un cunoscut scriitor mi-a reproșat că sunt „stingheră” (în sensul că nu mă asociez opțiunii aproape unanime a Uniunii Scriitorilor de a o venera pe dna președintă M.Sandu) și mi-a atras atenția că „uniunile de creație o susțin pe Maia Sandu”. Dl scriitor mi-a zis asta, după ce eu însămi […]
Din istoria unui Tratat cu Rusia
Aș vrea să le mulțumesc angajaților din acei ani ai celor două ministere (rămase românești ca esență, care n-au cedat, în ciuda presiunilor geopolitice din perioada agrariană): Ministerului Învățământului și Ministerului Culturii. Le mulțumesc, pentru că m-au ajutat foarte mult, atunci când insistau pe sintagma „limba română”! E adevărat că au fost foarte corecți și […]
Declarație
Nu pleacă nicio vară, cum nici primăverile nu mi s-au dus nicăieri! Nici toamnele, nici iernile, nici alte anotimpuri (părinții, Patria, fratele, verișorii mei, Poezia, biblioteca părintească, poienile cu lăcrămioare, nucul și iasomia mamei, de la Condrița, pădurea de salcâmi din Cornești, irișii nanei Olimpia, crinii bunicii Elena, bujorii bunicii Catinca, lacrimile, crizantemele mamei, copilăria, […]
Englezisme vs rusisme
Într-o discuție despre reUnire, am ajuns din nou (această manevră în tratarea neologismelor tinde să devină un clișeu, o metodă de a abandona subiectul original) la problema englezismelor. Pe de o parte, sunt conștientă că englezismele sunt și ele niște barbarisme, iar excesul lor e lipsit de eleganță. Pe de alta, fenomenul nu poate fi […]
Tata a avut, mereu, dreptate!
Psihologii despre perioadele glaciale din comportamentul bărbaților: nu există „sentimente dispărute”, sunt simple „schimbări de program”, iar dacă ai răbdare, poți asista la un fenomen natural excepțional, specific doar unei adevărate… ere glaciare. „Sentimentele unui bărbat nu dispar!” – Artiom Repetzkii, psiholog: Despre înțelepciunea tatălui meu, pot spune doar atât: ceea ce ne dezvăluie acum […]
Nicolae Mătcaș: „Nu pot să nu-mi slujesc țara, limba, neamul!”
Gânduri despre războiul din Ucraina, despre istoria noastră, despre geopolitică și despre Veșnicele Adevăruri – toate spuse cu luciditate matematică, profunzime filosofică și cu o duioșie pe care doar un Poet autentic și un Dascăl de vocație o pot transmite. Pe scurt, vă rog, citiți interviul! Nu pentru că sunt amintiți și părinții mei (e […]
Poezia ar trebui să vindece
Da, Poezia ar trebui să fie leac pentru suflet. Prima perioadă poetică a Leonidei Lari e sub semnul lui Trakl. Versul ei atinge dureros, uneori tăios, tema morții, prevestește fenomene apocaliptice, planurile real și fantastic se confundă, iar imaginile ne transferă în zone greu de perceput rațional. Mulți condamnau această stilistică, preziceau dispariția acestui tip […]
Acești falși eliberatori ai moldovenilor, moldostataliștii repmalldaveni
Moldovenismul, în forma actualei teorii „stataliste” (a nu se confunda cu termenul lingvistic sau cu un simplu sentiment de mândrie de apartenenţă regională), a apărut după celebra scrisoare a lui Kotovski (semnată şi de alţi Kominternişti), care îi cerea lui Stalin să creeze de urgenţă RASSM în componenţa Ucrainei (sau chiar o republică unională!), pentru […]
Alte două piese din program
Alte două piese pe care voiam de ceva timp să le postez (pe când nu puteam intra pe blog) 🙃 Scorpions. Rhythm of Love și No One Like You
„Experții” atacă din nou
„Experții” recomandă să nu cumva să-l stresezi pe iubitul tău, întrebându-l ce mai face! Nu, căci astfel „ieși din energia feminină” și te transformi, din ciută numai bună de vânat, în Xena-Prințesa războinică și îl sperii (așa sunt băieții, cam timorați de felul lor). Și nu te mai vânează niciun iubit! Mai rău, nu-ți mai […]
Tata, încântat de Fuego
Era prin decembrie 2019… După o toamnă frumoasă, ca un cadou de la Dumnezeu înainte de o pandemie traumatizantă, dezumanizantă chiar – despre care nici nu bănuiam ce grozăvii urma să ne aducă, după cum nu bănuiam cât de fericiți eram până în acel moment! – o toamnă văratică (însorită, blândă, parfumată), care l-a făcut […]
Proba de aur
Pentru experții de la București care nu știu să identifice politicienii de bună credință de la Chișinău. Sigur, există metoda clasică: analiza „candidaturii”, adică studierea discursului, a CVului și, nu în ultimul rând, a anturajului politicianului. Dar iată un prim indiciu exact, o „probă eliminatorie”. Sunt mai bine de trei decenii de la implozia URSS, […]
Despre puterea și slăbiciunea artei de a tăcea adevărul
Semiadevărurile sunt minciunile cele mai toxice. Am pierdut jumătate din viață, urmând povețele celor dragi, care îmi cultivau o diplomație foarte utilă în zilele noastre (și le sunt recunoscătoare pentru intențiile bune!), combinată cu arta de a nu atinge niciodată punctele nevralgice, de a menaja sentimentele celuilalt, de a fi de asupra conflictelor… Cunosc această […]
„Experții” și „expertiza” lor
Revenisem acasă, din Olanda, îngrijorată, pentru că tata îmi spunea că mama se simte foarte rău. Mama, aflând că am ajuns la Chișinău, n-a așteptat ca eu să-mi revin după cele câteva zile petrecute prin trenuri, avioane și microbuze: a lăsat gospodăria bunicii de la Condrița în grija câinelui și a pisicilor și a venit […]
Ecoul unui Da
Durerile tatei aveau trei praguri de intensitate: Aspirină (răceli, dureri mici, care treceau și cu un ceai mai concentrat – de urzici, de mușețel, de flori de tei, se pufulițiă), Voltaren (dureri intense) și Urgențe (dureri pe care eu nu i le puteam stinge cu mijloacele „din gospodărie”). – Tată, cât de mare e durerea? […]
Aguzii își scutură dulcele prin București
Aguzii își scutură dulcele prin București Cum le mai tremură frunza, ca pe vremea furtunii, cum se tânguie ramul lor bicolor, cum se umple orașul de freamăt, și urme albe și mov pătează asflatul. Mă dor rătăcirile noastre, și fericirile – toate mă dor… Aversa va năvăli peste verdele-acesta, cu spor, ca o tragedie din […]
„Tot pământul și cele mai scumpe averi”
Am mai spus, ador versurile dlui Nicolae Mătcaș. Nu doar pentru ceea ce exprimă (ce femeie ar ramâne rece la exteriorizarea unor sentimente atât de adânci, răsărite din inima unui bărbat?), ci și pentru rigoarea tehnică, pentru stilul cu rădăcini viguroase, clasice, și pentru că… nu există poem al dlui profesor, care să nu mă […]
Sonete, imnuri limbii române
Acum câțiva ani, am avut o revelație, citind câteva sonete ale profesorului, lingvistului, politicianului, academicianului Nicolae Mătcaș. Mirarea mea l-a întristat pe tata, care în acea clipă și-a dat seama, probabil, cât de mult m-am îndepărtat de prima mea dragoste, de Filologie (iertată-mi fie tautologia!) – dragoste pe care el considera că mi-o putea lăsa […]
Stop joc!
Aici zicem stop! Continuarea ne-ar putea periclita securitatea emoțională… Nu mi-e teamă de insecuritate, să fie clar, Mi-e teamă că nimeni, De acum încolo, Nu-și va asuma consecințele. Despre asta n-am discutat încă, Despre responsabilități, obsesii, dezastre morale, Ruinări sentimentale, Negocieri, cedări… Retrocedări și… Pace! Cum să cazi la razboi, fără a visa la Pace? […]
Lumina cărții și a inimii
Despre Nadejda Barbos auzeam adesea, atunci când se discuta despre celebra Eminesciană din Pădurea Scorenilor. Era acolo o poieniță care inspira reverii eminesciene și unde se organizau recitaluri și spectacole dedicate lui Eminescu. Eminescienele din Scoreni, care au devenit o tradiție, au fost, probabil, primele manifestări ale românismului basarabenilor conștienți de necesitatea reunirii României, încă […]
Descoperiri
Vicleană, tandrețea verii știe că e ultima lună a mea în București. Zefirul dizolvă orice frontieră: plutire lină printre aburii dulci ai petalelor de trandafiri, revigorați de ploaie… Teii nu se mai aud, pare că s-au resemnat. Toate cele se resemnează într-un târziu. Pasul meu următor e resemnarea. -Tată, vei merge cu mine la București? […]
Șampanie virtuală (2). Nedescoperiții
Jocul ăsta se-nvechește – rar, ca vinul bun, nici dulce, nici prea acru, nici amar – păcat că-i doar o glumă (și nu prea reușită), un bun pretext – dar și-o risipă de timp, de energii – ca să dispari. Cum nu prea cred să-ajungem centenari, poate doar un pic nemuritori, ne vom (re)descoperi la […]
Verde, auriu și albastru de București
Doamne, atâta verde nu-mi mai amintesc să fi avut în București! Spălate bine de ploi, insulele de verdeață din capitală se transformă în adevărate grădini luxuriante, mai au puțin și se iau la întrecere cu pădurile tropicale! 🙂 Parcul Tineretului, prin care n-am mai fost de un car de ani, e de nerecunoscut. Nu mai […]
Intrusul
Dorm cu ușa de la balcon întredeschisă. Și nu pentru că nu m-aș mai feri de „zburători cu negre plete”, ci pentru că apartamentul meu fiind la un etaj intermediar, chiar nu mă aștept să am vreo surpriză ori oaspeți nepoftiți. Pe de altă parte, aroma copacilor și a florilor din scuarul din fața blocului […]
November Rain
E un draft care a așteptat, toți acești ani cât n-am avut acces pe propriul meu blog, să fie publicat. Merită ascultat acum, pentru că a stat „ascultător” (alias cuminte) atâta amar de vreme! 🙂
V-am zis io!
Eram studentă. Colegii mei organizau „excursii” la Cernăuți, ca să-și procure de acolo cărți românești, mai exact, editate în Țară, cu litere latine  (deh, la Chișinău erau interzise). Și-mi povestea un coleg despre aventurile lor cernăuțene. Au întârziat, într-o zi, mai mult, în centrul orașului, și când s-au prins că nu vor mai avea cu […]
Jocuri periculoase
E un joc de cuvinte în mintea mea. În combinație, unele cuvinte capătă superputeri devin magie vrajă Devin explozive. N-ai nicio vină, evident: cu toții avem un potențial chimic periculos. O explozie s-a produs undeva în universul meu, urmare a cuvintelor tale, de atunci, studiez alchimia cuvintelor La răsăritul soarelui, ar trebui să funcționeze, de […]
Ultimii bujori pentru tatăl meu
Mă grăbeam la biserică, nu venea troleibuzul, alergam, convinsă că efortul mă va ajuta să-mi rețin lacrimile… La un colț de stradă, o bunicuță vindea bujori, din ăia bordo, foarte mirositori, impertinent de mirositori! Aroma lor m-a oprit din alergat, învăluindu-mă cu amintiri: erau florile preferate ale bunicii Catinca, mama tatălui meu, Ion… M-am întors […]
Nescrise clipe, stropi
Nimeni în parc Ba da, un tip își plimbă câinele Oamenii răi nu operează în condiții de ploaie de vară sub coroane de tei înfloriți faptele groaznice nu se comit lângă roze valsând în ritmul foilor umede În simfonia spumei de ploaie, șuvoaie argintii asaltează caldarâmul Ploaia, spumanta roz-aurie (fără alcool!), În cupa umbrelei Alcoolul […]
28 iunie 2023. Protest la balcon
Apă cu lamâie Și fuga la balcon, cerșind sărutul soarelui, pentru o zi cu spor, și o secundă de prospețime, înainte ca noxele din oraș să se reinstaleze la cote maxime și să troneze ca de obicei peste viețile noastre, anesteziate din condeiul mass-media. Cele mai bune intenții Cu cel mai slab impact emoții pure […]
Declarații ale foștilor miniștri de externe român și sovietic, Grigore Gafencu și Viaceslav Molotov, după ocuparea de către URSS a vechilor teritorii românești ale Basarabiei, nordului Bucovinei și Ținutului Herței
Inițial publicat pe CER SI PAMANT ROMANESC: Publicația online https://www.activenews.ro., scrie că ziua de 28 iunie 1940 va rămâne pentru întotdeauna o zi neagră pentru istoria poporului român, ziua în care, în urma ultimatumurilor sovietice din 26 și 27 iunie 1940, Armata Roșie sovietică a cotropit vechile teritorii românești ale Basarabiei, nordului Bucovinei și Ținutului…
FOTOGRAFI CELEBRI DIN CHIȘINĂUL DE ALTĂDATĂ
Inițial publicat pe imaginecontinua: SIMON LENKER – DOMNIȘOARĂ CU PĂLĂRIE ÎN ANUL 1896 S. LENKER, 1896,Tănără fată cu pălărie – din colecția personală Fotografie de epocă din colecția mea de fotografii vechi, reprezentând o tănără și drăguță domnișoară, cu o superbă pălărie , care nu pare prea scumpă, dar îi pune în valoare inocența,…
FOTOGRAFI CELEBRI DIN CHIȘINĂUL DE ALTĂDATĂ
Inițial publicat pe imagine continua: SIMON LENKER-PORTRETUL UNEI TINERE FETE DIN ANUL 1894 S. LENKER-1894-Tănără domnișoară– CDV din colecția personală Fotografie de epocă, de tip CDV, din colecția personală, reprezentănd portretul unei tinere domnișoare. Fotografia a fost realizată în atelierul foto a lui Simon Lenker din Chișinău aflat pe strada Alexsandrovskaia. Pe verso fotografia…
Jurnal bucureștean (continuare)
Când studiezi un oraș cu piciorul, cu ochii neobosiți, când îți sângerează degetele și talpa, și sufletul, și suflarea, nu te oprești decât acolo unde ai vrea să prinzi rădăcini… Știu, urmează și alte orașe, E toată Țara – o Academie cu orașe de integrat în poveste. Neîncetat, la nesfârșit. Un lucru e de netăgăduit: […]
Jurnal bucureștean
Cu ieșirea din Horă, am descoperit că am inimă. Exact la ora la care ar fi trebuit să înceapă repetițiile, inima o lua din loc, ne(-)bună, și nu-mi rămânea decât Să dansez, eu și cu mine, prin casă, Imitând o repetiție ca la carte Eram o marionetă cu mecanismul zdrobit, Încorsetată de un mediu prea […]
Șampanie, Mon Ange?
Ce înger căzut te ocrotește, inimă, dacă o șampanie virtuală îți dă palpitații? Ce primăvară e vara în care ploile declanșează aroma florilor de tei, tristeți, insomnii și poeme? Ce să înțeleg din euforia amăruie, în care se scaldă (înstelat balansoar creat de adâncul simțirii) mirarea și dorul? Toate poveștile încep și sfârșesc la fel […]
Revenire
Am o mare bucurie, acum, când toate îmi merg de-a-ndoaselea, am reușit să-mi recuperez unul dintre bloguri. Mare e Dumnezeu! Sub coroanele acestor tei, care degrabă vor urca pe bloc, scriam cândva acest blog. Teii au crescut, blocul și blogul au „stagnat”, au rămas mici și uimiți de îndrăzneala copacilor… Îmi reiau rolul în acest […]
28 iunie: între atunci şi acum 
Asta scriam în 2010. Și asta explică de ce insist și azi asupra unor lucruri. Pur și simplu, există chestiuni pe care nu avem dreptul să le uităm! Cei care vor să ne facă să le uităm sunt cel puțin lipsiți de onestitate, dacă nu soldați ai coloanei a cincea. Source: 28 iunie: între atunci şi acum
Chirtoacă nu va putea conduce astăzi primul troleibuz fără fir spre aeroport din cauza binomului Plahotniuc – Dodon Sau Păpușarule-Filip, când îl vom vedea pe Curcan la Mititica?
Inițial publicat pe Vasile Grozavu: Cu doar doi lei, putem ajunge până la aeroport. Primul troleibuz fără fir, de pe itinerarul cu numărul 30, va porni astăzi din Piaţa Marii Adunări Naţionale, iar primii pasageri vor călători gratuit. Printre pasageri, sau conducător al troleibuzului,  nu, va fi primarul Dorin Chirtoacă. Strâng pumnii de neputință…

Generat în 0.256 secunde.