Nu voi înțelege niciodată violența împotriva unui copil. Și mai ales violența unui părinte împotriva propriului copil. Cine crede că nu se poate educație fără bătaie greșește: am văzut mulți părinți care au reușit să-și educe copiii fără a-i lovi, oricât de „ușor” sau „simbolic”, și fără a folosi un limbaj violent. Exigența și severitatea, care trebuie să fie calitățile unui părinte, nu au nicio legătură cu briutalitatea. Mama, spre exemplu, a știut să fie severă și exigentă cu noi, atunci când a fost nevoie, dar n-a aplicat niciodată forța, ca să ne facă să conștientizăm greșelile noastre. A avut mereu, în funcție de vârsta noastră ( a mea sau a fratelui meu), povești, jocuri, promisiuni/oferte tentante, argumente etc., pe care le-a folosit cu pricepere, așa încât a reușit să ne dea educația pe care a considerat că trebuia să avem... Sigur, până la o vârstă anume, de la care oricine devine responsabil de propria formare și educație...