Şi e păcat să ajungi în nord şi să nu ajungi la Prut. Deaceea echipa de pe care încă nu se uscase bine glodul misterioasei peşteri, decise s-o ia spre Bădragii Noi. Zic băştinaşii că numele satului vine de la numele unui boier vestit pe vremuri – Bădrag.
Era 13 octombrie 2012.
Şi era spre amurg.
Aflaţi în zonă de frontiră era imposbil să nu dăm peste un câinele-lup de grănicer.
Pe urmă apăru şi granicerul cu un câine lup mai arătos. Echipa tinerilor flămânzi de aventuri fu amabil intergogată despre motivul aflării lor în această zonă. Răspunsul fu unul succint, iar faptul că Florin a avut ce povesti despre copilăria petrecută în aceste locuri, aflat la bunici – spulberară bravului grănicer toate suspiciunile. Casa bunicilor cu tot cu amintiri pustia la 100 de metri de mal.
Cam aşa a fost.
Şi era păcat să nu imortalizăm o meşteşugăreală de planking.
Alte descoperiri frumoase din acel ethno trip, vor urma.