Fă, Doamne, te rog,Ca de azi înainteToți să se-ncreadă,În puterile-Ți sfinte,Să se-nchine doar Ție,Tu ești Împărat.Tu ești AcelaCe de păcat ne-a salvat.Sunt lipsiți de credință,Cei ce-n aste vremuri se nascSupuși sunt pieirii,Sfârșituri groaznice-i pascObținând necredință,Moștenire de veac,Sărmanii se-afundă,În rătăciri fără leac.
Numai Tu, Doamne,Putea-vei să-i vindeci,Precum mareaÎn două să spinteci,Precum morții,Din nou să-i învii,Numai Tu, Doamne,Pe toate le poți și le știi. Subscribe to Blogul unui romancier basarabean
