E iarăşi iarnă . Acum vor îngheţa nu doar geamurile , ci şi amintirile . Amintirile care au fost încălzite de Soare . Orice amintire merită parfumată cu gingăşie , îngrijită frumos şi ascunsă într-un loc călduţ unde se va simţi bine . Acolo ea va trăi . Peste ani , ştergînd praful aşternut deasupra memoriei , le vom găsi . Vom simţi şi atunci respiraţia şi bataia inimilor , fiindcă şi ele trăiesc ,doar merită multă îngrijire şi respect . Merită să le vizităm mai des , ca să nu se plictisească sau … să fugă . Ele sunt fragide şi sensibile , ele necesită atenţie multă . Va fi greu să le întoarcem , foarte . Unele nu iartă şi te părăsesc , altele doar îţi promit că se vor întoarce , unele se ţin de promisiuni . Chiar şi ele îţi duc dorul , dorul de casă , dorul de căldură sufletească . Dacă le rupi ? Ai nevoie de lacrimi şi nostalgii . Au nevoie şi ele de speranţe .Invită-le la o ceaşcă de ceai , sunt sigură că aveţi despre ce vorbi sau la un dans . Aveţi grijă de ele ca pe o povară , pentru că ele sunt maşinile noastre , maşinile trecutului . Păstraţi-le şi ajutaţi-vă la greu !
Filed under: Reflectări
