Barometrul de Opinie Publică, realizat de curând la comanda IPP, dă de înțeles că majoritatea moldovenilor vor integrarea în spațiul răsăritean iar puterea duce Republica Moldova către occident. La întrebarea dacă ar vota la un eventual referendum pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală dintre Rusia, Belarus și Kazahstan, majoritatea cetățenilor ar vota cu ambele mâni pentru acest lucru – sociologii afirmă că motivația, ar fi de natură pragmatică, gazul mai ieftin, locuri de muncă mai multe și mai multe avantaje comerciale pe piața din est.
Eforturile făcute de clasa politică moldavă, de a menține spațiul dintre Prut și Nistru pe drumul european, au fost răsplătite de vizitele la Chișinău ale lui Barroso și a lui Komorowski, vizite care au făcut posibilă semnarea unor acorduri potrivit cărora statul moldav va avea posibilitatea să acceseze importante fonduri financiare. 
Remarcăm însă că în provincie, exact în ziua de 30 noiembrie, deputații Adunării Populare a Gagauz Eri, votau pentru inițierea unui referendum pe problema aderării Republicii Moldova la Uniunea Vamală.  Coincidență sau nu votul oficialilor găgăuzi avea loc în același timp în care la Palatului Național, premierul Filat îl asigura pe înaltul oficial european Jose Manuel Barroso, că Republica Moldova își va menține viteza de apropiere către structurile europene. 
Potrivit înregistrărilor video de pe site-ul Gagauzinfo.md, deputații Adunării Populare a Gagauz Eri au votat în primă lectură proiectul de lege ce prevede desfășurarea referendumului de aderare la Uniunea Vamală. Potrivit instituțiilor media, referendumul local ar trebui să se desfăşoare în data de 3 februarie 2013. Alegătorii din Găgăuzia vor fi întrebaţi dacă sunt de acord ca Republica Moldova să adere la Uniunea Vamală Rusia, Belarus, Kazahstan. Deputațiidin Adunarea Populară susţin că intenţionează să aducă la cunoştinţa autorităţilor poziţia poporului găgăuz.
Remarcăm că deputaţii Adunării Populare a Gagauz Eri au votat unanim data desfăşurării plebiscitului și au decis de asemenea crearea unei comisii care să analizeze impactul direct al rezultatului referendumului. Fracţiunea PCRM din Parlamentul autonomiei, afirmă că  "referendumul nu poate avea impact juridic asupra Parlamentului ţării.  Suntem siguri, însă, de rezultatele finale, lucru care va da un imbold pozitiv pentru soluţionarea acestei probleme", a declarat pentru Publika TV, deputatul Adunării Populare Găgăuzia, Gheorghi Leciu.
Desfășurarea unui referendum local în regiunea autonomă, cu un rezultat pozitiv referitor la aderarea statului moldav la Uniunea Vamală, ar putea duce la apariția unui semnificativ potențial separatist în regiune. Unanimitatea votului din Adunarea Populară, unde împreună cu grupul puțin numeros al comuniștilor găgăuzi au votat și majoritatea deputaților independenți tutelați de Președintele Adunării Populare de la Comrat, Dumitru Constantinov, ne face să credem că vechile idei ale lui Stepan Topal nu au dispărut și că adepții din Gagauz Halkî („poporul găgăuz”) deși sunt prezenți în diferite formațiuni politice, se pot regrupa.
Amintim că în decembrie 1990 mișcarea separatistă  Gagauz Halkî cu sprijinul tacit al autorităților sovietice centrale din Moscova, au proclamat în raioanele Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești ale RSS Moldoveneștiașa-numita Republica Găgăuză.  Peste patru ani  Parlamentul Republicii Moldova cu susținerea Consiliului Europei a recunoscut autonomia teritorială a găgăuzilor. În anul 1995, ca urmare a unui referendum zonal, au fost stabilite hotarele noii regiuni autonome.
Autonomia Găgăuziei este garantată de Constituția Republicii Moldova și reglementată de către Actul găgăuzilor de autonomie din 1994. În cazul în care Republica Moldova va decide să se unească cu România, Găgăuzia ar avea dreptul la auto-determinare. 
Apariția unui potențial separatist în regiunea găgăuză, vine să torpileze toate eforturile guvernării AIE făcute pentru semnarea unui posibil Acord de Asociere cu Uniunea Europeană. Afirmațiile făcute de Barroso la Chișinău referitoare la faptul că pe termen lung diferendul transnistrean nu pune sub semnul întrebării apropierea Republicii Moldova de structurile europene au dat speranțe și celor mai pesimiști adepți ai integrării europene. Uniunea Europeană nu va tolera însă o nouă provocare la adresa integrității teritoriale a Republicii Moldova. Reapariția unui diferend găgăuz dă apă la moara celor care nu își doresc o integrare a Moldovei în marea familie europeană și vine să permanentizeze prezența statului moldav în Comunitatea Statelor Independente și în sfera de influență a Federației Ruse. 
Sunt oare conștienți noii aleși ai Adunării Populare a Gagauz Eri că inițiativa domniilor lor este una care face posibil un demaraj al statului moldovean de pe drumul său european? A fost oare coordonat votul deputaților democrați din Adunarea Populară  a Gagauz Eri, de către președinte democrat al Adunării, Dumitru Constantinov, cu liderii Partidului Democrat de la Chișinău ori, ca de obicei, deputații nou aleși acționează în orb și doar li se pare că știu pentru cine lucrează?