După cum am promis data trecută,un articol fără nici un fel de filozofie ..doar gînduri, .. sub presiunea timpului.
Nu mă simt în dispoziția solară și radiantă,acum,la momentul de față,23:48 …
eu exist pe ju-mă-ta-te..
Da,păcat..m-am contaminat de o durere sufletească,din nicăieri..și mă doare…mă doare așa cum nu ma durut vreodată,și eu nu-i percep impulsurile… și nici nu înțeleg ce mă doare,și de ce, și cum?! ..Eu sunt anonimă,absentă,invizibilă,inexistentă,..Eu nu sunt Eu…
Eu sunt alta.. pe care n-o cunosc… Și ..sunt funebră în suflet .. într-o efervescență complet transparentă de lume .. și nu sunt Eu.. nu sunt Eu asta!
Nimic nu se întîmplă..
dar eu lupt crîncen cu lumea din mine,abstractă,nepămîntească,stranie,dar totuși care e a mea!!!
Nu am rezistat să nu scriu asta,pentru că.. mă doare,și eu nu am cu-i să-i spun,și singură nu sesizez motivul,și așa e totdeauna… mă dizolv…anestezic,ca o substanță solubilă…
Nu sunt chimie,nici fizică,nici matematică, sunt doar un suflet.. care își omoară *nervii*.. și inima și tot… și pe mine toată..
Azi scriu,mîine regret de starea care am avut-o..pentru că eu nu-mi permit să consum viața pe aberații de acest gen..aberații care sunt mai puternice ca mine de mult mai multe ori…de prea multe ori… Azi vreau să-mi revărs neființa mea,aici,acum,23:59,pentru că mîine v-a fi prea tîrziu și eu am să mă pierd…
Nu vreau vreo explicație,argumentată,logică,sau cu sens… vreau tăcere…imensă, .. INCOMENSURABILĂ!
