Încerc de ceva vreme să scriu ceva frumos și nu pot. M-o fi "deocheat" vre-o una? sau imi este goală inspirația? Eu nu cred s-o fi pierdut, pentru că mă încearcă uneori, îmi aruncă două trei gînduri magice și pe urmă dispare. Mă bucur dacă reușesc să-mi notez ceva în acele clipe pentru că exact după această erupție ușoară încep să mă răscolesc, mă agit ca o furtună, mă mustuiesc și încerc sa scot tot ce se poate din acel gind fugar trimis de inspirație... Visez la clipa în care voi crea ceva extrem de frumos, ceva ce-mi va reprezenta în totalitate sufletul meu... dar pîna atunci mă caut, să mă gasesc anume în acea clipă măreață a creației!
Despre ce să scriu? Toamna mă golește de vise și îmi umple sufletul cu ceață! O ceață atît de densă încît nu-mi văd picioarele cînd privesc în jos... pe cărările ude de ploile ciobănești, alerg desculță și plîng... Mi-e frică să nu rămin în urma inspirației. Vara alergam de mînă cu dînsa, dar azi abia de îi mai pot desluși formele prin ceață...
Oamenii sunt reci, ei nu au valori... La cîte nedreptăți se întîmplă pe lumea asta, nici nu merităm se ne numim raționali. Mi-e frig aici, dar nu plîng. Am plîns ieri cînd am descoperit răceala lumii. Azi, ca o lupoaică siberiană, incerc să-mi însemn teritoriul sufletului meu. Nu vreau să-mi intre nimeni în suflet, nu vreau să-mi afectați gîndul și visul. Dacă totuși le cumpăr și plătesc pentru toate ca să pot supraviețui, atunci nu-mi goliți sufletul și nu încercați sa mi-l luați. Eu sunt săracă, dar în suflet păstrez puterea pentru ca să nu cad, să nu plîng, pentru ca să nu cedez...! E rece la voi, e mai frig ca niodată și încă friguri mai dure se așteaptă! ...din cauză că vă lăsați sufletele dominate de prostie, nu de lucruri frumoase...!
La mine în suflet e cald, de asta nu cedez!
