Este foarte relevant faptul că BM “B.P.Hasdeu“ a început suita de manifestări consacrate aniversării de 135 de ani de la fondarea cu colocviul consacrat imaginii bibliotecii. De faptul cum este percepută biblioteca de către membrii comunității depinde viitorul acestei instituții de cultură vârsta căreia se numără cu secole și chiar milenii.
De zeci de ani, biblioteca este într-o continuă căutare a identității. În articolul The Decline and Fall of the Library Empaire http://www.infotoday.com/searcher/apr12/Coffman–The-Decline-and-Fall-of-the-Library-Empire.shtml publicat în aprilie 2012, cunoscutul bibliolog american Steve Coffman accentuiază faptul că în ultimii 30 de ani istoria bibliotecii a cunoscut numeroase proiecte, planuri și uneori doar vise, privind căile prin care biblioteca ar putea să joace un rol mai important în revoluția digitală care continuă să transforme mediul informational.
La colocviumul de ieri s-a vorbit mult și despre brand și branding. Marca bibliotecii este o problemă pe marginea căreia se discută foarte mult de către comunitatea bibliotecară. Toate sondajele efectuate în ultimii ani demonstrează faptul că marca bibliotecii este cartea. Cartea este, de altfel, una dintre cele mai vechi mărci din lume constituită pe parcurs de secole și extinderea ei spre alte produse ori servicii va fi foarte greu (poate chiar imposibil )de efectuat.
Un studiu efectuat cu câțiva ani în urmă in Marea Britanie scotea în evidenţă faptul ca majotitatea respondenţilor la întrebarea „care este scopul frecventării bibliotecii?”, au răspuns „pentru a împrumuta cărţi”.
Într-un sondaj recent cititorii revistei American Libraries au fost întrebaţi ce teme ar dori să vadă mai frecvent în revistă. Un număr mare de respondenţi au răspuns “cărţile”.
Identificarea mărcii bibliotecii a fost printre scopurile principale ale studiului „Percepţia bibliotecii şi a resurselor informaţionale” efectuat online de OCLC în anul 2005, cu ajutorul bibliotecarilor în şase ţări, respectiv: Australia, Canada, Marea Britanie, Singapore, India şi SUA, rezultatele căruia au foat publicate în anul 2006. Organizatorii studiului au încercat să găsească răspuns la întrebările: Ce gândesc consumatorii de informaţii despre biblioteca de azi? Cum identifică consumatorii de informaţii biblioteca în universul în continuă creştere a alternativelor? Care este imaginea bibliotecii? Care este identitatea bibliotecii în minţile consumatorilor de informaţii? Întrebarea care trebuia să clarifice aceste momente a fost „Care este primul lucru care vă apare în minte atunci cand vă gânditi la o bibliotecă?”. Au fost primite 3785 de comentarii de la 3163 de respondenţi. 70% dintre aceştea din toate ariile geografice și din toate grupurile de vârstă asociază biblioteca în primul rând şi mai întâi de toate cu cărţile. Cuvintele „carte” şi „cărţi” au fost menţionate de 2152 de ori. Cuvântul „informaţie” de 291 de ori. Destul de rar apar cuvintele: acces, spaţiu fizic, bibliotecar, „biblioteca spaţiu pentru informare”. Peste tot domină ideea „brăndul bibliotecii este egal cu cartea”.
Atunci când încearcă să descrie biblioteca sau serviciile oferite de bibliotecă, bibliotecarii folosesc frecvent cuvintele: încredere, intimitate, informaţie corectă, informaţie de calitate, educaţie, instruire, comunitate, acces. In răspunsurile la întrebarea formulată mai sus respondenţii n-au folosit nici o dată cuvintele: încredere, informaţie calitativă, intimitate. Cuvântul calitate a fost menţionat de două ori, educaţie de patru ori, instruire de nouă ori, gratuit de 70 de ori. Disonanţa dintre asocierea de către beneficiari a bibliotecii cu cartea și asocierea de către bibliotecari a bibliotecii cu un set mai larg de produse și servicii rezidă în lipsa de educaţie a utilizatorilor. Mulţi au exprimat părerea că utilizatorii de informaţii nu sunt conştienţi despre ceia ce pot oferi în prezent bibliotecile. Datele studiului confirmă că utilizatorii nu sunt conştienţi de resursele electronice deţinute de biblioteci. 58% dintre respondenţi nu cunosc faptul că bibliotecile oferă reviste electronice, baze de date online, 34% nu cunosc că bibliotecile lor au Web site-uri. De ce sunt consumatorii de informaţii atât de neinformaţi? Este oare nefamiliarizarea indivizilor cu resursele electronice ale bibliotecii cauza sau efectul unui punct de vedere potrivit căruia marca bibliotecii este promovarea cărţii? Poate că respondenţii nu cunosc că bibliotecile au Web site-uri şi resurse electronice pentru că nu se aşteaptă că în biblioteci să găsească mai mult decât cărţi? Aceste întrebări ar trebui să dea bătăi de cap lumii bibliotecare.
Ar fi interesant să știm cum văd cititorii blogului marca bibliotecii și dacă trebiue întinerită sau bibliotecii îi stă bine cu marca actuală. Vera Osoianu
