Fierbe viața în aripile lui.
Luptă cu timpul, care e prea puțin.
Urmărit de gândul dispariției,
Trăiește clipa,
Uitare găsind în viul prezent,
Rostul devenindu-i curânda absență.
Etern și efemer.
Rebel dar supus.
Ucide limitele destinului.
Tinde spre frumosul pierdut,
Uitat sau ascuns în neguri,
Lumea pe care nu-l simte, nu-l vede.
Flutură aripile lui… ducându-l în moarte.
Filed under: Posturi în limba română Tagged: aripi, clipă, destin, dispariție, efemeritate, eternitate, frumos, luptă, moarte, neguri, prezent, rebeliune, rost, supunere, timp, uitare, viaţă
