Ah,Doamne,cîte gînduri mă frămîntă,și sunt atît de multe..
Și toate își au aspectul lor,mai pronunțat,mai profund,mai decolorat,sau …încins de frig..
Sufletu-mi,pare o toamnă..cu ploaie,ruginit,crispat și lipsit de sunet…gol și totodată greu de această pustietate..
Da,am spus o dată mai demult -Pentru a prețui cu adevărat fericirea,e nevoie să intervină suferința,pentru că permanenta stare a fericiri își pierde din farmecul său ascuns!Poate sunt prea rea cu mine,dar asta e cel mai adevărat posibil…Nu m-am referit în nici un caz la perioada aceasta complicată în care plutesc ca prin ploaie,ci la o simplă și agreabilă stare de sensibilitate.. poate!La sigur nu m-am programat pentru o eventuală nostalgie și meditație adîncă..dureroasă..
Și uneori îmi pare că merg aproape transparentă pe cărările orașului,țesut cu sute de oameni la fiecare metru distanță..
Nu mi-am dorit să pomenesc despre lacrimi.. pentru că e prea banal,dar atunci cînd își scot ființa lor umezită și sărată deasupra ochilor,nu-mi rămîne decît să le las să plece,să cadă în infinitul acestui oraș mare…acestu-i pămînt al cărui centimetru își are istoria sa aparte și care a văzut nu o dată picături de lacrimi ce se revarsă din inima unui om,cu suflet…și fără..
Momentan,realizez că inima e un cimitir plin de gropi.. și toate din ele dor,și stau apăsat așternute una lîngă alta..
-Tragism?!
-Nu..sau poate da..nu pe înțelesul tuturor…
Acum simt încet.. încet cum mi se dizolvă sufletul în aer,ca o particulă moleculară neînsemnată în chimia vieții..
Sunt ca un spațiu magnetic care-și pierde puterea și nici acele formule și teorii nu rezolvă această problemă *fizică* și morală…
Și nu mă alină nici poeziile dramatice cu esențele sale mortuare,ca ale lui Bacovia..și alții..
Și nici cea mai superioară matematică nu va ajunge la un răspuns,…sau va avea defapt o infinită mulțime vidă și neînsemnată pentru noi,oamenii care trăim stări..
Nu pot să continui să descriu haosul și neregularitățile ce tresar prin gîndurile mele muritoare..
Prefer să tai din acest subiect,și să inspir o doză de optimism,pentru că mîine și poimîine și … voi avea nevoie de el!
Cu multă aspirație de bine către voi,Ellen`Mystérieuse! ♥