Ochii tăi sunt izvoare de iubire,
Înveşnicesc de tine, Pustiire,
Şi lăcrimînd, spre mine cînd te-ntorci,
Din mare ies în patrafir de scoici.
Ce zi frumoasă umblă pe pămînt,
În care de-ai muri e-o fericire!
O candelă de boltă atîrnînd,
Înveşniceşti de mine, Pustiire
Şi de atîta taină-mpărătească
Slovele se întrec să mă gîndească.
