Aserţiune despre bărbaţi (I)
Eşti femeie. Şi, dacă eşti femeie, eşti înşelată. Dacă nu eşti, ai fost. Dacă n-ai fost, vei fi. E-o certitudine.Eu cred că fiecare bărbat înşeală. Bărbaţii înşeală, în general. În ce mod şi-n ce ritm depinde de felul de-a fi, de consistenţa buzunarului sau de flerul fiecăruia.
De mult timp îmi doresc să scriu depre faptul că femeile-s înşelate. E-o realitate tristă, dar e totuşi o realitate. Eu n-o să ponegresc toţi bărbaţii, la fel cum n-o să ridic în slăvi toate femeile. O să scriu despre bărbaţii despre care eu ştiu că înşeală, spre confortul publicului meu feminin, care, de altfel, eu cunosc că nu înşeală. Cine nu se regăseşte în a doua categorie, e-o problemă pe care eu scuip.
Cu ani în urmă citeam poveşti şi credeam în ce citeam. Azi citesc poveşti, dar, spre disconfortul meu, nu mai cred în ele. Îmi place sau nu, sunt femeie. Şi-s şi eu înşelată, cu siguranţă.
Şi pentru că aveam în cap acest articol, zilele acestea am interogat, subtil, dar serios.
Deci, nu toţi bărbaţii înşeală, dar aceşti bărbaţi nu exclud alinierea la haita fenomenului pe viitor, sau atunci cînd li se va ivi ocazia.
Alţii înşeală şi soţiile habar n-au. Aceştia nu-s mai deştepţi sau mai precauţi, ei doar n-au mutra aceea de bărbaţi Casanova, deci, nici un pericol ca intuiţia feminină să le arunce vreo privire suspectă.
Alţii înşeală rar, recunosc şi li se iartă. Aceştia-s grupul mai slab, dar mai bravo, în general.
Sunt şi cei care înşeală, recunosc cînd sunt prinşi şi încă-s şi cu obrazul gros. Aceştia-s porcii pe care nu-i mai vaccinezi.
- În toate cazurile adulterul e grav, doare şi nu poate fi iertat, spun fetele cu care eu am iniţiat această discuţie.
- Toţi înşeală, e trist, e urît, dar ce să-i faci?! N-o poţi luat iar şi iar de la capăt şi chiar dacă ai lua-o, nimic nu-ţi garantează că următorul n-o să te înşele, spun soţiile.
Este o diferenţă de gîndire, nu?!
Fiţi atente! Doi bărbaţi. Ambii înşeală. Primul are 5 mii de lei salariu, are amantă, îi oferă atenţie şi se cheltuie cu ea, că na! e totuşi o relaţie. Al doilea are 50 de mii pe lună şi face acelaşi lucru. Primul abia face faţă întreţinerii, familiei, iar al doilea nu doar că se descurcă de minune, dar atît familia cît şi amanta o duc bine merci. Apoi, cum să nu-ţi fie mai drag al doilea, dacă acesta nu aduce nicio pagubă materială familiei prin slăbiciunile sale?!
Aici sunt multe de zis şi-o să vin c-o adresare doar soţiilor înşelate, mamelor şi gospodinelor adevărate. Doar ele ar fi în drept să zică ce şi cum.
Eu cred că secretul unei căsnicii constă-n inteligenţa femeilor. Mai exact, constă-n puterea lor de iertare, credinţa-n ierarhia unor valori şi-n iubirea faţă de copii. Numai acestora li se datorează existenţa căminelor şi-a familiilor.
Nu ştiu de ce înşeală exact bărbaţii. Poate că aşa vor, aşa simt, aşa-şi satisfac egoul, nu-şi mai iubesc femeile pe care altădată le-au cucerit triumfător, nu le mai doresc, sau poate nu pot spune "nu", atunci cînd penisul le strigă "da", eventual au fost şi ei la rîndul lor înşelaţi, sau poate vor doar emoţia de început... Cine ştie?! Sincer, cred că nici ei nu ştiu sigur. Ce ştiu eu sigur e că femeile tot simt. Şi ele au sentimente şi porniri interioare. Poate duc un dor afectiv mult mai mare, comparativ cu al bărbaţilor, că-s totuşi mult mai slabe, faţă de beatitudinea de început. Dar oare dacă şi ele s-ar lăsa purtate de sentimente şi de instincte şi-ar căuta de fiecare dată emoţii noi, ar mai exista mame-n lume?! Ar mai exista familii?! Ar mai exista Crăciunul, Paştele şi aniversările, în general?!
Dacă şi femeile ar fi ca bărbaţii, în lume ar exista doar curve, nu şi femei. Ar exista doar case, nu şi cămine. Ar exista doar date-n calendare, nu şi sărbători.
To be continued...
Sursa
2012-08-13 19:54:00