Oamenii ceea

Sunt oameni pe care ii vrem. Sunt oameni care ne vor. Si sunt oameni pe care ii iubim. Fara a-i vrea in mod special. Fara a astepta ceva de la ei. Pe care, pur si simplu, ii iubim. Neconditionat, calm, luminos. Care intotdeauna sunt. Indiferent de geografie. Indiferent de anii care au trecut. Oameni care ne lecuiesc. Oameni care stiu unde sa puna mana pentru a ne lua orice durere. Oameni care stiu cand trebuie sa taca. Oameni cu care putem vorbi fara a deschide gura si ei ne vor auzi. Oameni la care noi ne gandim in momentele cand nu stim ce sa alegem – sa murim din nou sau sa mai incercam o data.

***

Si acum, imaginati-va ca sun la radio, la emisiunea de dedicatii muzicale, si rog moderatoarea sa puna o piesa pentru omul pe care eu, pur si simplu, il iubesc si carui ii multumesc ca este. Si, asa cum se cuvine, ii promit ca si eu voi fi. Si ca intotdeauna ma voi gandi la el la celalalt capat al lumii. Si ca totusi eu ma pricep mai bine la moda. Sa accepte asta.