La izvor, la lutărie!

Recent m-am întors dintr-o mică vacanţă pe care am petrecut-o în Ucraina, pe litoralul Mării Negre. Nu-i mare scofală, dar totuşi, am fost la odihnă. Şi pentru că în week-end vroiam să mergem împreună cu prietena undeva unde să ne întărim bronzul făcut (în grabă) pe plaja de la Primorsk, ieri am mers (în inspecţie) pe o altă plajă, cea din parcrul “La Izvor” (Chişinău, sectorul Buiucani, strada Calea Ieşilor).

Nu am fost anterior la acel iaz, deşi am fost invitat de nenumărate ori, dar ceea ce am văzut m-a zguduit. Malul iazului este boronit, în sensul că a trecut un tractor pe acolo cu o boroană care avea să afîne plaja. Dar nisipul ia-l de unde nui. Nici fir de nisip. Doar lut împietrit în urma ploilor torenţiale din săptămîna trecută. Deja mai bine lăsau pămîntul poate creştea iarba pe el.

Cel mai trist este că, probabil în lipsă de alternativă, o duzină de oameni făceau plajă exact pe acei bolovani, beau bere, mîncau seminţe de floarea soarelui şi, culmea, păreau fericiţi.

Între timp, văd în ştiri cum primăria bagă camioane de nisip în groapa care avea să fie fundamentul garajului unui fost angajat al Direcţiei juridice, demis pentru luare de mită. Cică garajul a început a fi construit ilegal, fără a avea toate actele în regulă. Foarte bine, dar chiar să bagi camioane de nisip în acea groapă cînd oamenii fac plajă printre bolovani de lut?! Personal nu-mi pot lămuri această dilemă.

Pare a fi o zi frumoasă ceea ce văd prin geam, dar mai bine stau în casă decît să ies la “lutărie”. Sau poate că cer cam mult?!