Scandalul pe piața cvasului: piesă de promovare „Kvassica”?

Mă gîndeam să scriu acum cîteva zile, dar așa și n-am mai făcut-o. Se știe „lucrul lăsat de azi pe mîine…”. Azi însă tema cvasului a reintrat în atenția opiniei publice.

Am băut mai dăunăzi „Kvassica”, noul produs al Efes Vitanta Brewery, respectiv fratele mai mic al berii Chișinău.

Plusuri:

- Este în sticlă, iar sticla din cîte știu păstrează mai bine gustul și calitățile decît PET-ul, plasticul sau metalul;

- Are indicată data fabricării și termenul de valabilitate;

- Apare sub marca unui brand renumit pe piața autohtonă, care nu cred că risca să pună în vînzare un produs de calitate proastă, care să-i strice bunul nume;

- Intuiesc că este produs în condiții mult mai igienice decît am văzut în imaginile puse la dispoziție de FISC;

- Este la preț similar (cinci lei pentru 0,5 litri) sau chiar mai ieftin (am văzut în market Kvassika la preț de 4,5 lei/sticla) decît cvasul vîndut în tarabele prăfuite de la orice colț mai mult sau mai puțin aglomerat);

- Riști să faci mișto de polițiștii care te-ar lua pe sus pentru „consumarea băuturilor alcoolice în spațiu public” , asta deoarece sticla se aseamănă izbitor cu cea de bere.

Minusuri (de fapt, numai unul):

- Gustul. După mine lasă de dorit. Poate că e o chestiune de gust, dar Efes Vitanta trebuie să mai lucreze asupra gustului noului său produs.

PS: Cît s-ar strădui, nici Kvassica nici taraba de la colțul străzii nu va face niciodată cvas ca la mama acasă, din fructe uscate sau zahăr topit, cu drojdie și lămîie.

PPS: Aș fi prodund dezamăgit să aflu că tot tamtamul cu „Cvas Chișinău” pornit de FISC, ar fi doar o piesă din strategia de promovare a Kvassicii. N-aș spune lucrurile astea, dacă nu s-ar mai fi întîmplat asemenea cazuri prin toată lumea.