Privesc în ochii lumii
Ca-n oglinzi distorsionate
Și-n locul viselor
Ce-mi încununează cugetul
Văd cioburi de dezamăgire.
În locul Universului
Ce-l păstrez pe retine
Găsesc ruine…
Privesc în ochii lumii
Ca-n oglinzi distorsionate
Și văd cum adevărul meu
Se prăbușește,
Speranță cu speranță.
Găsesc albul meu
Prefăcut în negru,
Iar melodiile de dor –
În marș funerar.
Privesc în ochii lumii
Și vreau să se spargă
Oglinzile distorsionate.
Să fug de păreri oponente,
Cuvinte sâcâitoare,
Priviri mustrătoare…
Deoarece,
Privesc în ochii lumii
Și văd partea mea din umbră,
Și dezvălui disperarea
Ascunsă în suflet
După o mască optimistă.
Filed under: Posturi în limba română Tagged: dezamăgire, mască, ochi, oglinzi denaturate, vise
