”Cand imi plec” , V.Micle
Cand imi plecCand imi plec fruntea pe mana
Fuge gandul meu pribeag
Si ma cred ca-ti sunt stapana
Tie, vecinic mie drag.
Si mai cred, ca altadata,
Ca tu mie te inchini,
Si cu inima-ntristata
Greu, de dorul meu suspini.
Atunci cate sunt in luna,
Cate-n stele si povesti
Trec prin mintea mea nebuna
Socotind ca ma iubesti.
Dar tresar… si de pe mana
Ridicand fruntea incet,
Eu din visu-mi de stapana
Trista roaba ma destept.
…mai frumos, si adevarat .. nu s-ar fi putut spus…
Filed under: Poezii
![](http://stats.wordpress.com/b.gif?host%3Dfancymiss.wordpress.com%26blog%3D12110014%26post%3D1166%26subd%3Dfancymiss%26ref%3D%26feed%3D1)
Sursa
2012-07-10 13:23:01