Fluoroza in Republica Moldova
Repulica Moldova este considerata a fi o zona endemica pentru fluoroza, asa ca ne intilnim cu aceasta afectiune dentara foarte frecvent in practica noastra. Spre deosebire de tarile UE sau SUA, unde fluorul este adaugat in sistema de aprovizionare cu apa potabila (nu ca ar fi un lucru bun, dar despre asta mai tirziu pe blog), la noi in tara fluorul se ia din rocile care separa straturile acvifere din profunzime, de acolo de unde influenta factorului uman este practic redusa la zero.Aceasta postare o scriu in baza unui raport sumar privind "Calitatea apei, a sanitatiei si a practicilor de igiena in scolile din Moldova" realizat de UNICEF si Guvernul R.M. In studiu au fost incluse 1526 institutii preuniversitare si investigat un lot de elevi in numar de 4816 care a cuprins toate unitatile administrativ-teritoriale ale tarii. Dupa indicii calitativi poluarea cu fluor este situatia pe locul 3 dupa cea microbiana si cu nitrati.
Astfel, fiecare al 7-lea elev din ţară este expus riscului de a dezvolta fluoroză, boală care afectează dinţii şi oasele. Este demonstrat că în cazul pătrunderii în cantităţi excesive in organism poate provoca fluoroza. Clinica fluorozei dentare este caracterizată prin colorarea şi apariţia petelor pe dinţi.
clik for zoom Dupa cum bine se vede pe imaginea de mai sus, cele mai înalte concentraţii de fluor au fost depistate în şcolile din s.Pârliţa, Negureni şi Agronomovca, r-nul Ungheni – 16,5 mg/l; în s. Ustia şi Duşmani, r-nul Glodeni – 5,3mg/l, în s. Sipoteni, r-nul Călăraşi – 5,3 mg/l, în s. Baurci – 8,4mg/l şi la Tomai – 5,3 mg/l, UTA Găgăuzia, în s. Sărata Veche – 8,8 mg/l, în s. Risipeni şi la Gara Făleşti – 9-11 mg/l, r-nul Făleşti, ceea ce presupune interzicerea folosirii acestor surse în scopuri potabile.Conform examenelor efectuate în anul 2004 la elevii de vârstă de 12-17 ani din or. Făleşti, Călăraşi şi Corneşti s-a constatat, că prevalenţa elevilor afectaţi de fluoroză dentară a constituit 80% în or. Făleşti, 55% în or. Călăraşi şi 40% în or. Corneşti. Fluoroza dentară poate fi considerată ca o „carte de vizită” a elevului din or. Floreşti.
Problema e ca pentru echilibrarea continutului de fluor sunt necesare proceduri specifice de purificare a apei, deoarece acesta este un element chimic stabil, iar concentraţia lui nu se modifică pe durata distribuirii apei de la sursă până la consumator sau în rezultatul dezinfecţiei apei şi deci nu poate fi înlăturate prin metodele de tratare clasice.
Tot din acest articol am selectat urmatorul aliniat:
"Se spală pe dinţi dimineaţa şi seara 69 la sută din elevii chestionaţi, iar 22 la sută au menţionat că se spală pe dinţi numai dimineaţa, ultimii nerespectînd igiena cavităţii bucale. Probabil că această stare de lucruri, de rînd cu consumul apei potabile neconforme la conţinutul de Fluor, defineşte ponderea înaltă (la nivel naţional - 35.3 la sută în 2009) a copiilor care, fiind examinaţi profilactic, necesită asanarea cavităţii bucale."
Eu nu cred ca 69% din elevi se spala pe dinti de 2 ori pe zi, 22 % - odata pe zi, iar restul, adica doar 9% au fost sinceri si au recunoscut ca in genere nu se spala pe dinti. Despre faptul ca fluorul administrat sistemic (adica baut sau mincat) nu are un efect cariostatic se vrobeste tot mai mult in ultima perioada, asa ca acesti 35 la suta care necesita tratament, nu sunt din cauza fluorului din apa, dar mai curind din cauza lipsei de educatie de care da dovada societate noastra.
PS: Pacat ca elevii din scolile noastre nu mai au asa obiect ca "Deprinderi de viata" pentru ca biserica n-o sa-i invete sa se spele pe dinti.
Sursa
2012-07-01 15:50:00