Cum creşterea natalităţii acutizează criza demografică în Moldova
Doi cunoscuţi de-ai mei emigrează în toamnă în Canada cu familiile. Povestea e simplă şi deja de atîtea ori se repetă, încît merită o cercetare.
“De cînd s-a născut copilul…”
Cunoscutul meu e un om de succes. Are compania lui, cîştigă mulţi bani, are prieteni, e apreciat. Businessul lui nu e păscut de nici un pericol sau inspectorat – e online. Şi totuşi, pleacă.
“De cînd s-a născut copilul…”
Cît nu a avut copil Moldova îi părea rezistibilă. Mai mult decît atît – era încrezător că lucrurile, încet-încet, se vor schimba spre bine. Din momentul în care s-au început contactele dese, profunde şi importante cu sistemul medical, grădiniţile şi şcolile – iluzia s-a topit.
Problema aici nu este în sărăcie. Nici în incluziune socială. Atît eroul poveştii, cît şi doctoriţele incompetente sau educatoarele arogante au venituri îndestulătoare. Dacă e să simplificăm la o schemă, ce s-a întîmplat este:
Hm… Nu ştiu dacă e mai simplu acum )
Un copil te face să simţi mult mai acut lipsa de respect şi de profesionalism dintre oameni. Şi asta îmi confirmă o idee mai veche că ceea ce ne face să ne simţim prost în Moldova nu sunt drumurile rele, clădirile drăpănate, sărăcia sau paşaportul albastru.
Naşterea unui copil ne face să descoperim oamenii din jur care de departe par OK. Ne face să ne apropiem unul de altul şi să depindem unul de altul. Şi să fugim unul de altul.
Dacă în cele două familii nu s-ar fi născut cîte un copil, la toamnă Moldova nu ar fi pierdut încă patru cetăţeni. De aici şi ipoteza paradoxală – în Moldova creşterea natalităţii duce la scăderea populaţiei.
Sursa
2012-06-28 12:12:35