Inca nu-ti pot discerne fata,dar iti cunosc sufletul.Stai la un capat al orizontului iar eu alerg spre tine…
Ma impedic si cad si ma doare,dar simt ca ai nevoie de mine si iarasi ma ridic,p-u ca inca mai pot,inca mai vreau,inca mai sint…Respir,respir,respir…ca sa nu te pierd.
Inca putin…doar citeva mile si ajung la tine.Te simt.Ajuta-ma sa pot sa continuu.Ajuta-ma sa pot!
Lupt cu ele p-u ca imi ataca ranile singerinde,si calc peste spinii ce rasar de nicaieri in calea mea…dar talpile mele au amortit… nu mai simt durere.P-u ca esti acolo si ma astepti.Sint senina,da…sint cuprinsa de o liniste albastra care imi incalzeste singele racit de indiferenta lor.P-u ei nu sint destula,nu sint importanta,poate ca nu mai sint deloc .Destula p-u tine,asta conteaza.Sint destula mie,p-u ca stiu ca trebuie sa pot sa ajung la tine.Esenta!
Nu-mi mai este frica.De nimeni.P-u ca esti acolo,imi privesti pasii si imi transmiti din dorul tau care imbarbateaza,pune totul in miscare.Desi uneori absenta,nu te uitam.Stiam mereu ca ma privesti,stiam mereu ca ma aflu sub ochiul tau protector.Orice nu as fi facut spre bine sau rau ,tu stiai,taceai…ma lasai sa ajung incet,incet,incet sa inteleg esenta.Esenta….da.
Nu tu erai vinovat ca incapacitatea mea ma tortura.Stiu acum care e greseala si nu-mi mai pasa ce zice ei.Stiu ce am de facut.Stiu ca pot.Stiu ca voi ajunge la tine.Nu stiu drumul inca, la sigur o sa ma ratacesc,dar o sa te simt si o sa ma indrept catre tine.P-u ca iti apartin,asa cum si tu imi apartii mie.Tu nu vrei sa ma doara,dar ambii sintem constienti ca trebuie sa suport daca vreau sa ma fac bine.O sa fiu bine.P-u ca tu esti mereu cu mine.O sa fiu rezistenta,o sa ma lovesc,o sa pling dar nu o sa renunt,p-u ca sint a ta.O sa fiu tare.Ajuta-ma.P-u ca vreau sa pot.
