• Reclama ATL (Above the Line, ceea ce e deasupra liniei)
• Reclama BTL (Below the Line – ceea ce e dedesubtul liniei).
ATL-publicitate directă
• ATL – publicitatea directă în mass-media tradiţionale. Costurile pentru ATL includ toate cheltuielile legate de plasarea reclamei în mass-media, inclusiv în reclama exterioară. Contactele cu mass-media presupun alocarea unui anumit volum de mijloace financiare în dependenţă de preţurile existente pe piaţă.
• Publicitatea ATL poate fi plasată în:
• Presa scrisă;
• Televiziune;
• Cinematografe;
• Radio;
• Outdoor (publicitatea exterioară);
• Indoor (publicitatea în locurile de vânzare).
• Tot în cadrul ATL, este inclusă publicitatea pe mijloacele de transport şi pe Internet
Publicitatea BTL

La mijlocul sec. al XIX –lea unul dintre conducătorii unei mari companii (se spune că este vorba de Procter&Gamble) analiza cheltuielile care trebuiau făcute pentru publicitate. A inclus în lista lui publicitatea tradiţională (presă, radio, TV, PR) şi a calculat. Conducătorul şi-a amintit că nu a inclus în această listă cheltuielile pentru împărţirea gratuită a mostrelor şi pentru organizarea unei sărbători orăşeneşti, la care oamenii vor încerca produsele companiei. Calculând toate aceste cheltuieli suplimentare, el a tras o linie pe foaie, le-a scris sub această linie şi a întocmit lista finală. Aşa a apărut termenul BTL – below the line – ceea ce este după linie.

BTL este tot ce nu ATL, adică publicitatea indirectă, comunicarea cu consumatorul. BTL încearcă să construiască un dialog cu ficare consumator, iar ATL este un monolog.
Publicitarii au întotdeauna tendinţa să plaseze în presa scrisă anunţuri mari considerând că efectul este cu atât mai mare cu cât este informaţia mai multă.
Cercetările arată că după 20 de minute de urmărire a reclamei într-o revistă 35% din oameni reţin textele titlurile cărora conţin mai puţin de 6 cuvinte, şi numai 11% au reţinut anunţurile mai mari. De aceea este bine ca titlul să fie scurt şi cuprinzător, iar sub el să aibă un lead bun care să spună esenţa. S-a demonstrat că oamenii citesc mai întâi legendele imaginilor, apoi titlul şi numai după asta, dacă e interesant, textul. Pierzi potenţalul client dacă nu reuşeşti să-l intrigi.
Expresiile şi cuvintele explicative sunt foarte importante. Cel care citeşte publicitatea poate cuprinde cu privirea 5-6 cuvinte în acelaşi timp doar dacă ele sunt legate logic, de aceea rândul într-o publicitate din ziar sau revistă nu poate fi mai mare de 8 cm.
O tactică bună este ca publicitatea să imite textul coloanelor ziarului.
• Se consideră că:
• Prima oară cititorul nu observă reclama;
• A doua oară o observă dar nu o citeşte;
• A treia oară o citeşte, dar în mod automat;
• A patra oară se gândeşte la ceea ce a citit;
• A cincea oară aduce în discuţie reclama cu prietenii;
• A şasea oară se gândeşte dacă să cunoască mai bine produsul;
• A şaptea oară produsul se cumpără;
• Un anunţ publicitar poate să nu nimerească din prima în atenţia omului. Doar 30-50% din cititori pot observa imediat o reclamă. Ca să fie observată de un număr considerabil de oameni, o reclamă trebuie să fie publicată de cel puţin 3 ori.
• A doua publicare – la două zile după prima;
• A treia – la 5 zile după prima;
• A patra – la 10 zile după prima;
• A cincea – la 20 de zile după prima;
• Celelalte – la 20 de zile după precedenta
Cititorul reacţionează pozitiv la texte care combină majusculele cu minusculele. Textul scris doar cu majuscule se citeşte pe litere, ceea ce îngreunează perceperea de ansamblu a informaţiei publicitare. Textul aliniat pe partea stângă este perceput şi acceptat mai uşor.
Mărimea literelor este şi ea foarte importantă. Un caracter mare şi bold este preferat pentru a demonstra calitatea produselor de consum îndelungat (maşini de spălat, frigidere, mobilă) sau soliditatea firmei-producător
Culoarea – cel mai bine sunt percepute literele verzi şi roşii pe fon alb.
Literele galbene pe fundal alb sunt foarte greu de identificat, iar cele care contrastează cu fonul (de exemplu, verzi pe roşu) vor atrage atenţia asupra culorii, dar nu vor avea efect pentru reclamă. Literele negre pe fundal alb nu sunt o variantă bună – pe scara percepţiei ocupă locul 4.
• Publicitatea plasată pe hârtie colorată sau fon colorat atrage o atenţie mai mare.
• Contrar acestui principiu funcţionează publicitatea exterioară.
Publictatea la TV – nestatică, simbolică, vizuală, auditivă. Cadre care trec repede, viteză mare a limbajului, caracter mic al literelor – ucid publicitatea TV
Spot publicitar -10,15,30 sau 60 de secunde
Scenariştii şi regizorii buni fac de obicei spoturi de 45-60 de secunde, pe care ulterior le micşorează până la 30,20 sau chiar 10 secunde.
În emisie apare mai întâi versiunea completă a spoturilor, pentru ca să atragă atenţia, ulterior versiunea scurtată, doar pentru a aminti despre produs (Victoriabank, Mobias, Berea Chişinău, Orange)
Un spot optimal ca şi percepţie este cel de 1-2 minute, dar în condiţiile actuale ele sunt foarte scumpe şi neordinare pentru telespectator.
• Teleshopping
• Plasare de produse
Dacă în filmul «Ночной дозор» analiştii au estimat valoarea reclamei ascunse la $500’000, atunci în «Дневной дозор» cifra se ridică la $3’000’000. În al doilea caz telespectatorii au observat publicitatea ascunsă la: Старый мельник: 18%, Mazda: 15%, Nokia: 10%, МТС: 8%, Добрый: 6%.
Publicitatea la radio

Punctul forte – accesibilitatea percepţiei (şoferii la volan, gospodinele la bucătărie). Punctul slab – reclama radio depinde foarte mult de imaginaţie, care trebuie să dezvolte în subconştient asocierile. Dialogurile şi monologurile sunt completate de sunetele corespunzătoare produselor reclamate (de exemplu, sunetul cheilor sau al uşilor care se închid în cazul unei publicităţi la automobil). Acestea din urmă înlocuiesc în subconştientul radioascultătorului deficitul de informaţie vizuală despre produsul reclamat. Aceste elemente impun omul să-şi amintească imaginea vizuală, iar printr-o combinare reuşită a sunetelor se poate obţine „spotul video” în capul consumatorului.
Radio e în primul rând muzică. Pe om cel mai puţin îl deranjează publicitatea de tip cântecel, care se reţine foarte uşor şi bine. D. Ogilvy spunea: «Dacă chiar nu aveţi ce spune, cântaţi». Ideal este să strecori în cântecel o informaţie utilă – cel puţin numele brandului.

Nu se recomandă repetarea prea des a publicităţii la radio, şi mai ales utilizarea aceloraşi tehnici de plasare a ei. Cel mai bine e să fie dată cu pauze, împreună cu muzica. În caz contrar vom avea efecte mai mult negative.
Radio
Costul plasării unui spot de 30 de secunde este de 5 ori mai mic decât costul unui spot TV standard.
Eficienţa spotului audio este de 5 ori mai înaltă decât cea a publicităţii din presa scrisă
Spotul de 60 de secunde este cu 15% mai puţin eficient decât cel de 30 de secunde, iar cheltuielile pentru plasarea lui sunt cu 50% mai mari
• Publicitatea pe Internet
• Specificul – unde anume îşi găseşte publicul-ţintă.
• Particularităţile reclamei pe Internet sunt:
• Costul (este mai ieftin, deocamdată).
• Nivel înalt al încrederii publicului-ţintă. Două treimi din oameni cred în informaţia online.
• Targetarea (orientarea) şi posibilitatea diferenţierii publicului-ţintă. Cam întotdeauna poţi descrie auditoriul anumitor resurse şi găsi cheia către un consumator concret.
• Nivelul de interactivitate. O implicare similară este imposibil de atins în celelalte mass-media.
• Gradul de libertate politică. Chiar dacă, mai nou, oamenii dau în judecată pe cei care scriu pe bloguri, nivelul de libertate de exprimare este mai mare decât în alte tipuri de media.
• Posibilitatea de a măsura rezultatele promoţiilor.
• Un mare potenţial al pieţei.
• Operativitatea şi o mai mică dependenţă de anumite formate. Nu trebuie să aştepţi apariţia următorului număr sau a blocului publicitar, nu trebuie să corespunzi în mod rigid anumitor formate.
• Gestionarea în regim real de timp (Real-Time Management). Poţi să schimbi oricând ceva în campania publicitară pe Internet.
• Creativitate.
Posibilităţi lărgite pentru businessul mic şi mijlociu. Uneori pentru ei este unica posibilitate de a face publicitate.
Aspectul global
Crearea unui canal direct cu publicul-ţintă. E întotdeauna un dialog.
O oarecare loialitate faţă de acţiunile de PR şi campaniile publicitare. Publicitatea online încă nu a plictisit atât de mult ca cea offline. În plus, publicitatea contextuală uneori este utilă consumatorului.
Situation-centric, Location-based, adică posibilitatea de agăţare a informaţiei publicitare de o situaţie concretă, de timp şi situare geografică (geo-targeting).
Posibilitatea de a câştiga în faţa concurenţilor. Nu toate campaniile sunt prezente pe Internet.
Iniţiativa utilizatorilor. Adesea chiar ei iniţiază contacte şi pregătesc terenul pentru promoţiile publicitare şi PR.
Dependenţa mică de resurse
După nivelul de interactivitate şi interacţiune cu consumatorul de PR, Internetul este mult mai eficient decât oricare alt canal, de aceea Internetul este considerat o resursă mediatică de mare perspectivă.
Potrivit Asociaţiei Europene pentru Publicitate Interactivă (EIAA, European Interactive Advertising Association), cheltuielile companiilor europene pentru reclama pe Internet cresc în ficare an.
• În Anglia publicitatea la radio nu există (la radio public BBC); înainte de cel de-al doilea război mondial, agenţii publicitari făceau apel la posturile de radio franceze care se auzeau şi în Anglia, în special la Radio-Normandie
• Datorită omniprezenţei mass-mediei în societatea noastră se estimează că o persoană întâlneşte zilnic aproximativ 2000 de reclame
Ziarele sunt cel mai frecvent folosite pentru publicitate (28%), apoi televiziunea (21%), revistele (9%) şi radioul (7%). Poşta deţine un procentaj de 14% iar publicitatea “în spaţiul liber” deţine 1%. Aproximativ 20% este deţinut de alte forme de publicitate (inclusiv afişaj în magazin)
În 1841 începe să se comercializeze spaţiul publicitar în diverse publicaţii. După 10 -15 ani de vânzare de spaţii publicitare multe publicaţii încep să caute firme specializate cu care să lucreze pentru crearea de reclame. Mai mult decât atât, firmele care doreau să-şi facă reclamă în publicaţii doreau să aibă reclame diferite faţă de concurenţă iar pe piaţă exista necesitatea agenţilor de publicitate. Aşa devin agenţiile de publicitate intermediari între firme şi publicaţii pe de o parte, iar pe de altă parte acest lucru înseamnă fondarea şi funcţionarea agenţiilor de astăzi. Anul 1910 înseamnă, pentru agenţiile de publicitate standardul legal de funcţionare
TV Avantaje:
- în fiecare casă există un televizor, deci auditoriul este destul de larg;
- contactul audiovizual cu potenţialul consumator
- costul mic al contactului
TV dezavantaje:
- schimbarea canalului în timpul publicităţii;
- zgomotul din timpul publicităţii
Radio avantaje:
- posibilitatea accesării auditotiului înafara casei;
- concursuri interactive;
- utilizarea puţină a telecomandei;
- ascultarea online în oficii.
Radio dezavantaje:
- zona de acoperire uneori lasă de dorit;
- lipsa memorării grafice;
- costul contactului este mai mare decât la TV
Publicitatea exterioară. Avantaje:
- posibilitatea accesării auditotiului înafara casei;
- plasarea în apropiere de locul de vânzare;
– posibilitatea targetării înguste;
- construcţiile nestandarde – câmp pentru creaţie.

Publicitatea exterioară. Dezavantaje:
- prea multe construcţii, amăgesc ochii;
- LED – urile orbesc şoferii;
- publicitatea de pe transport pierde repede din imaginea atrăgătoare, este necesară o permanentă actualizare a publicităţii;
- pe timp urât nu se vede imaginea din cauza noroiului.
Presa scrisă. Avantaje:
- câteva vieţi ale ediţiei;
- memorarea grafică;
- posibilitatea plasării samplingurilor;
- posibilitatea de a reveni la informaţia publicitară.
Presa scrisă. Dezavantaje:
- costul ridicat al contactului;
- Moldova este o ţară care citeşte puţin;
- probleme cu drepturile de autor.
Internet. Avantaje:
- auditoriul tânăr, greu accesibil, utilizează pe larg Internetul;
- pe site poate fi plasată o cantitate mare de informaţie despre produs;
- reclama contextuală.
Internet dezavantaje:
- utilizarea pe larg a pop-upurilor;
- ochii fug în toate părţile la o atât de mare cantitate de informaţie.
Teleradio Moldova
Pe parcursul semestrului I al anului 2011 au fost înregistrate venituri comerciale în valoare de 15067,0 mii lei. Ele au fost acumulate din:
- publicitate 6913,9 mii lei,
- venituri intrate cu titlu gratuit 2400,9 mii lei,
- alte venituri (inclusiv bonusuri UERT) 2177,5 mii lei
- coproducţie 1357,2 mii lei,
- sponsorizare 1307,7 mii lei,
- diferenţa de curs valutar 416,8 mii lei,
- alte venituri operaţionale 250,6 mii lei,
- arenda curentă 229,3 mii lei,
- realizarea foilor de odihnă 10,1 mii lei,
- amenzi, penalităţi şi despăgubiri 2,8 mii lei,
- recuperarea daunei materiale 0,2 mii lei,
Ponderea publicităţii în veniturile comerciale a constituit 45,9 %, a granturilor – 15,9 % şi a bonusurilor de la UERT – 14,5 %. Cota-parte a veniturilor din coproducţie şi sponsorizare au reprezentat respectiv 9,0 şi 8,7 la sută, a celorlalte componente – 2,8 la sută
Publicitatea trustului “Jurnal Trust Media” este administrată de agenția de publicitate Reforma Advertising
CASA MEDIA S.R.L – Prime TV