La ora două de noapte, un tocilar stă pe un scaun la Ciocana. De el se apropie un gopnic:
—Uăi, eu nu te-am vazut pi-aişi. Huli tu căţ la mine în raion?!
—Păi, mă priblam şi eu, mă gândeam la ale mele, am obosit şi m-am aşezat un pic să mă odihnesc.
—UĂI CARI NAHUI ODIHNIT HULI TU TI GÂNDEŞTI LA MINE ÎN RAION BLEA?!
—Mă gândesc la soarta lumii.
—Cari nahui soarta lumii, dak tu nu poţ ave grijî niş di soarta ta, a zis gopnicul şi i-a futut una în ureche.
Şi atunci tocilarul a fost iluminat.