Într-o dimineaţă de februarie a acestui an mergeam la serviciu cu troleibuzul. La un moment am nimerit într-un ambuteiaj, şi cum nu aveam ce face, mă uitam pe geam. Deodată, ceva mi-a atras atenţia. O maşină, neagră, frumoasă, strălucea de lustruită ce era. Mă uitam, mă gândeam, admiram maşina… Când colo, zăresc şoferul, tânăr, îmbrăcat la patru ace. Mă uit mai atent, pe bancheta din spate o femeie, blondă cu ruj roşu. O scenă desprinsă din filme. Să mai zică cineva că unele filmele nu sunt bazate pe realitate… Eh, de-ar fi şi dragostea din viaţa ca dragostea din filme… Nu scriu mai mult, e destul şi atât. Cert e că imaginea m-a impresionat într-un fel anume. Sper că e fericită.
