…despre stari bolnavicioase si slabiciuni

Nu tin minte cum am ajuns de la statie pina in fata blocului. Nu tin minte nici macar cum m-am suit in ascensor si am coborit la mine pe etaj. Tin minte doar senzatia pe care am simtit-o cind am deschis usa si aruncat tocurile intr-un colt al camerei. O senzatie muribunda, de slabiciune imensa. Ma durea gitul, ma durea capul, dar mai mult, ma durea inima. Pentru ca ea stia ca e neputincioasa in fata unui corp care nu o asculta. Sufletului meu a inceput, pentru prima data, sa-i fie frica. Frica de un complot al fizicului impotriva lui.

Si atunci simteam un suflet metalic al orasului, al aceluiasi oras care simteam ca putea oferi atita caldura. Am realizat ca o oferea, dar nu-i pasa cui. Eram una ca toate celelante. Si daca ma pierdeam, nici macar nu avea sa stie ca l-am iubit.

Cumva m-am tiriit pina la bucatarie si am pus apa la fiert. Mi-am scos lentilele, m-am dezbracat si mi-am luat niste haine comode. M-am intors la bucatarie sa-mi fac ceaiul. Un ceai care imi aburea ochelarii. Si desi de obicei imi placea neclaritatea, acum ma facea sa ma simt si mai ne-vie decit eram.

Si pentru ca mereu imi place sa fiu melodramatica cind sunt bolnava, am inceput sa ma gindesc la sfirsituri. Daca ma terminam acum, ce avea sa fie? Avea sa ma plinga oamenii, un pic, un pic mai mult, dupa care avea sa fiu uitata. Si nu faceam mare tragedie din asta. Na, toti sunt uitati odata si odata. Dar acum nu avea sa dispar cu inima curata. Cit n-as incerca sa ma conving de altceva.

Si am stat si m-am uitat afara. Acum era soare. Dar stiam ca avea sa ploua a doua zi. Si eu avea sa fiu si mai bolnava. Si in loc sa ma deprime, m-a bucurat gindul ca nu e anormala slabiciunea mea. E ca ploaia. Rece si dificila, dar uneori necesara. Si avea sa-mi fie bine, si avea sa rasara soarele odata si odata. Avea sa merg mai departe si sa nu accept sfirsitul pina cind inima mea ar fi zis ca se poate.

—

Guess what? Da. Is bolnava. Si am scris asta imediat ce am ajuns ieri acasa. Acum e frig afara, cum au prezis meteorologii, si eu stau in casa. Macar atita bun din asta. Azi am lenevit pentru ca nu puteam face altceva. Ma doare spatele de mor. Am buzele uscate. Si mi-e rau.