Web-ul poate fi prietenos, dar şi periculos.

După o lună şi jumătate de blocaj parţial, la 13 februarie 2012, Blogul de biblioteconomie şi ştiinţa informării a fost deblocat. Între timp am fost nevoiţi să schimbăm adresa blogului, importând toate conţinuturile la adresa nouă şi în continuare va trebui să lucrăm cu două adrese. Utilizatorii care folosesc adresa nouă http://clubbib2.wordpress.com/ pot accesa toate conţinuturile plasate de la lansarea blogului în aprilie 2010,  cei care vor fi direcţionaţi de motoarele de căutare sau vor folosi adresa veche http://clubbib.wordpress.com/ pot accesa doar conţinuturile plasate până în luna ianuarie 2012 când a fost  schimbată adresa. La importare toate conţinuturile şi toate wedget-urile au fost salvate. Unica problemă serioasă este cea a situaţiilor statistice care vor fi înregistrate la ambele adrese, respectiv la adresa nouă informaţiile privind accesările de după achimbarea adresei, iar la adresa veche vor fi înregistrate accesările conţinuturilor plasate  pană la schimbarea adresei. A fost nevoie de această lecţie dură pentru a înţelege cât de vulnerabile pot fi conţinuturile administrate în spaţiul virtual.

Web-ul se transformă rapid într-un spaţiu de informare, comunicare, socializare tot mai vast şi oferă posibilităţi nebănuite anterior. Însă de rând cu aspectele pozitive există şi un şir de aspecte total negative pe care trebuie să le cunoaştem. Bibliotecarii, în special, trebuie să le cunoască şi nu atât pentru ei, cât mai ales pentru utilizatorii care vin la bibliotecă după ajutor. Deja este cunoscut faptul că mulţi utilizatori îşi expun viaţa personală  în Internet fără a fi conştienţi de pericolele existente. Dacă în spaţiul bibliotecii securitatea  datelor personale este asigurată prin însăşi politica bibliotecii, în spaţiul virtual fiecare persoană plasează inconştient date care pot fi folosite ulterior împotriva propriei persoane. Anume aici trebuie să intervină bibliotecarul. Să atenţioneze utilizatorii despre pericolele  specifice internetului, să-i ajute să conştientizeze următorul fapt, cu cât mai puţine date personale plasează în internet, cu atât sunt mai  în siguranţă. Prin reţele utilizatorii pot fi urmăriţi unde se află, ce fac, cum gândesc, etc.

Pentru bibliotecari este important de ştiut cum trebuie să administram conţinuturile plasate în spaţiul virtual, cât de uşor putem pierde toată muncă  atunci când nu avem spatele asigurat, sau nu avem alături nişte profesionişti pe post de siguranţă. La 1 ianuarie am primit de WordPress rezultatele statistice privind accesarea blogului în anul 2011, rezultate destul de bune, după părerea mea. Însă la 3 ianuarie, la ora 9 dimineaţa am plasat pe blog postarea cu numărul o mie, iar peste câteva ore blogul era blocat şi la accesarea link-ului utilizatorii erau avertizati ca „accesarea acestui site poate dăuna computerului dvs”. Interesant că avertizarea apărea  în special când pentru navigare erau  folosite browser-ele  (navigatoarele) Mozilla Firefox  si Google Chrome. Şi nici macar nu de la toate computerele, pentru că la anunţul cu scuzele de rigoare adresat tuturor bibliotecarilor din lista mea de adrese, doamna Lidia Kulikovski mi-a răspuns că  la Biblioteca Municipală „B.P.Hasdeu” se  utilizează  Mozilla si nu există nici un impediment.  Maia Balan mi-a scris pe Facebook că încearcă să  acceseze blogul de la două computere diferite şi ambele afişează avertizarea  de pericol. Din discuţiile cu colegii  din Romania, utilizatori frecvenţi ai blogului, pe care i-am contactat pentru a înţelege ce se întâmplă la ei, am înţeles că lucrurile sunt total diferite cu diverse navigatoare. Nicolaie Constantinescu de la Kosson.ro mi-a comunicat  ca Internet Explorer, Opera, Safari deschid blogul fara probleme, iar Mozilla şi Chrome  afişează avertizarea pericol.

La sugestia Web masterului am scos peste 25 de materiale postate în ultimele săptămâni, care făceau trimitere sau conţineau linkuri de pe alte site-uti şi asupra cărora  putea plana suspiciunea că pot conţine viruşi. Este o senzaţie urâtă de tot să-ţi vezi munca la gunoi. Problema bibliotecarilor de la noi  este că aproape toţi suntem autodidacti, în materie de IT, şi există momente când fără un profesionist în domeniu alături nu mai poţi să te descurci.

TIC iţi uşurează enorm de mult munca. Dar o şi complică în aceiaşi măsură. Şi trebuie luate toate măsurile de precauţie atunci când lucrezi în regim virtual. Avertizarea Google cu care ne-am confruntat noi este una standard. Este important de ştiut că ea dispare automat peste 45-90 de zile, cum s-a întâmplat şi în cazul nostru, dar în acest răstimp utilizatorii pot uita de existenţa acestui site. Există soluţia schimbării adresei, cum am fost nevoiţi să procedăm noi, dar  aceasta duce la pierderi enorme în rândul utilizatorilor, până când aceştea se obişnuiesc cu adresa nouă.

Concluzia care se impune este că trebuie să fim foarte precauţi atunci când importăm informaţii, imagini, link-uri de pe alte site-turi, mai ales de pe unele care nu au încă o reputaţie solidă.

Există o solidaritate în lumea IT si atunci când am apelat la ajutorul lui Vitalii Branişte, şeful serviciului Tehnologii Informaţionale al USMF “N. Testemiţanu”, prieten de pe Facebook, recomandat de specialiştii de la haker.md cărora le-am solicitat  ajutorul, acesta atât de versat în tehnologii,  s-a arătat dispus să ofere ajutorul necesar, motiv pentru care îi mulţumesc şi pe această cale. Dar nu poţi de fiecare dată, când te confrunţi cu o problemă de asemenea proporţii să ridici în regim de alarmă toţi specialiştii IT la care se poate ajunge.  Deja este clar că fără nişte specialişti IT în biblioteci, acestea nu mai pot face faţă tehnologiilor care se modernizează constant şi utilizatorilor zilei de azi şi mai ales a zilei de mâine.

Vera Osoianu