ADIÓS/ADIO de Mihai Eminescu
ADIÓSDesde hoy no voy a verte,
Te doy el último abrazo!
Procuraré evitarte
A mi paso.
Así que haz lo que quieras,
Ahora no me quejo
Que la más dulce entre mujeres
Me deja.
No hay ningún motivo más,
Como en otros días,
Emborracharme y con chispas
De estrellas,
Cuando cubierto de escarchas,
Miraba por las ramas
Y esperaba que te acerques
A las ventanas.
Oh, cuánto yo me alegraba
Por pasear así,
Cuando la luna nos miraba
Con gracia!
Cuando pedia en secreto,
La noche queriendo detener,
Que nunca se acabe ésta,
Mujer!
Coger en su eterno paso
Aquellas dulces frases
Que son ahora sólo un brazo
De recuerdos.
Porque si tengo que escuchar
Aquel frívolo aliento,
Ya me parece atemporal,
Un cuento.
Y si la luna va por tierra
Y temblará en lagos,
Parece que aquí se cierran
Los años.
Mis ojos de aquella noche
Ya no podrían mirarte más...
Así te dejo sin reproches -
Adiós!
ADIO
De-acuma nu te-oi mai vedea,
Rămâi, rămâi cu bine!
Mă voi feri în calea mea
De tine.
De astăzi dar tu fă ce vrei,
De astăzi nu-mi mai pasă
Că cea mai dulce-ntre femei
Mă lasă.
Căci nu mai am de obicei
Ca-n zilele acele,
Să mă îmbăt și de scântei
Din stele,
Când degerând atâtea dăți,
Eu mă uitam prin ramuri
Și așteptam să te arăți
La geamuri.
O, cât eram de fericit
Să mergem împreună,
Sub acel farmec liniștit
De lună!
Din a lor treacăt să apuc
Acele dulci cuvinte,
De care azi abia mi-aduc
Aminte.
Și când în taină mă rugam
Ca noaptea-n loc să steie,
În veci alături să te am,
Femeie!
Căci astăzi dacă mai ascult
Nimicurile-aceste,
Îmi pare-o veche, de demult
Poveste.
Și dacă luna bate-n lunci
Și tremură pe lacuri,
Totuși îmi pare că de-atunci
Sunt veacuri.
Cu ochii serei cei de-ntâi
Eu n-o voi mai privi-o...
De-aceea-n urma mea rămâi -
Adio!
Sursa
2012-02-11 21:18:00