Doi pensionari, prieteni vechi, se regăsesc pe o terasă, la o “bericică” rece:- Cum te descurci cu pensia?- Nu prea bine, dar mai şi lucrez!- Unde?- Joc în filme erotice pentru bătrâni.- Şi cum te descurci la scenele alea… tari? Mai poţi?- Aaa, nu, prietene, acolo avem cascadori!… 
     Mă întreb de ceva vreme cât o să-i mai suport pe şefii ăştia de 60-80 ani, pensionari cu acte în regulă, evident cu pensie, salariu (poate două), sporuri şi alte premii. Oare e ceva normal ca tinerii specialişti, cu domiciliu pe la gazdă, cu un salariu mizer, cu premii reduse sau anulate, fără vechime în muncă, să-i ţină în cârcă pe aceşti depăşiţi? Depăşiţi de starea actuală de lucruri, mancurtizaţi cu vechea doctrină sovietică, asiguraţi cu hruşcioviste sau brejneviste, căliţi şi antrenaţi de pseudo-valoarea nomenclaturistă.     Mesajul meu pentru toţi tinerii, care trec prin situaţii similare, este să vină cu propuneri sugestii, idei etc. pentru a înainta un manifest, o rezoluţie guvernării vizavi de şefia pensionarilor. Căci, la urma urmei, lucrează nene, fă-ţi datoria de profesor, cercetător, medic etc., dar treaba manageriatului las-o în grija unuia mai tânăr.      În loc de concluzie, voi veni cu tradiţionala epigramă:                  Aşa suntem noi ăştia tineri                 Nici morali, nici ordinari,                 Capul ni se bagă-n umeri                 De la şefi pensionari !!!
P.S. Dragi prieteni, trimiteţi-mi nume de pensionari-şefi de la instituţiile în care activaţi...