“Imi roesc mai multe idei si ganduri in minte in ultimul timp si despre unele as fi vrut sa scriu, insa nu ma pot axa pe nici unul, dar nici nu ma lasa in pace – se tot cuibaresc in capul meu… deaceea ca sa ma abat un pic de la ele si fiindca tot am inceput cu mici dezvaluiri, zic sa va prezint o parte din colocatarii mei.
Aceasta este Pufi. Are sange albastru si aere de aristocrata; vine sa-mi toarca la ureche doar cand vrea ea, nu-i place sa fie luata in brate si se plimba doar cu motani de rasa 
drept urmare periodic imi face astfel de surprize
acesta este Tomasino, este si el un aristocrat – soareci nu mananca – nu stie ce-i asta. In schimb ii place mult sa doarma
oriunde
si daca uit cumva sa-i cumpar ceva bunisor de mancare se uita cu niste ochi la mine ca nici sa vorbeasca nu trebue; este scris in ei un repros clar de parca i-am mancat din farfurie 
ea este Luza,poate sa piara si de foame daca nu-i dau mancarea preferata si de se intampla sa ramana usa la automobil deschisa sare numaidecat pe bancheta gata de drum , de zici ca merge cu masina de cand e ea; sau daca te asezi jos se catara in brate de parca ar fi ceva firesc.
Luza nu sta in casa e o catelusa de curte, dar cand e frig afara este invitata lui Tomasino
poate va urma ”
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
am ales sa repostez acest articol pentruca una dintre aceste fiinte, 2 luni si ceva in urma, a plecat pe drumul neintoarcerii… Luzica – asa o alintam…
dupa 5 zile in care nu a mancat nimic si in care am incercat zadarnic sa o hranesc, sa o tratez, in ochii ei tristi s-a oprit clipa…
