Parcă trăiesc într-o lume diferită. O lume alcătuită din două părţi, una din cea transnistriană şi cea din RM. De ce oamenii sunt atît de diferiţi, vin acasă, parcă nimeresc într-o altă ţară, într+un alt continent. Am fost uimită de zăpada care era acoperită pe pămîntul transnistrian şi pămîntul negru din RM. Intrînd în oraş, intrînd în microbus, parcă nu eşti din lumea lor şi nu te acceptă, toţi se uită la tine straniu. Este uimitor faptul ăsta, dar asta e.
Au fost alegerile şi a cîştigat cel care l+au ales mulţi, însă în celaltă parte nicidecum nu se pot înţelege cine să vină la putere, cine să fie primul pe scaun. E o deyordine peste tot şi ei încă caută să se împace şi să se unească, se vor uni doar atunci cînd oamenii cei de sus vor înţelege una, suntem un neam, un popor care trebuie să fim uniţi dar nu separaţi.
Oamenii sunt diferiţi,dar pe toţi îi uneşte aceeaşi limbă, aceeaşi istorie, acelaş teritoriu.
Filed under: viata
