În liceul Ics din mândra capitală, profesorul Igrec dictează astfel de probleme elevilor (în conformitate cu programul școlar aprobat de ministerul Zed):

Doi cicliști merg în unul în întâmpinarea celuilalt din două puncte diferite. Primul merge cu viteza constantă de 15 km/h; celălat cu viteza de 18 km/h. La ce distanță se află cicliștii cu 14 ore înainte de a se întâlni.

Simplu, ha? Aștept până rezolvi.

Eu încerc așa:  punctul A, punctul B – OK. Trag o linie. În 14 ore melcul o se afle la 210 km distanță de la punctul de plecare. Rapidul o să se afle la 252 km distanță. Dar care naiba o fi distanța dintre ei dacă nu știm care e distanța totală?

Înlocuiesc punctul A cu Beijing și punctul B cu Berlin. Cicliştii mei gâfâie de mai mare ţi-i mila. Între timp reuşesc să pomenesc de bine liceul Ics, profesorul Igrec şi ministerul Zed. Trag cu ochiul la harta politică. Oare unde or să se întâlnească oamenii iştea? Pe la Bişkek, pe semne că. Timpul trece. Eu n-am 14 ore la dispoziţie. Formez numărul unui Om Deştept. Matematicianul Alfa.

- Aşa, aşa… Păi tu imaginează-ţi că ei deja s-au întâlnit. Deci la ce distanţă erau cu 14 ore în urmă?

Ha. Se produce un satori minuscul. Cu 14 ore în urmă cicliştii mei se aflau exact la distanţa pe care o au de parcurs. Deci suma la 210 şi 252. Perfect.

Doar că rămân cu o serie de întrebări. Oare ce zic oamenii din Bologna despre toate astea? Oare nu mai bine fetiţa mea din clasa a 5-a ar însuşi nişte lecţii de democraţie? Care ar determina-o să întrebe de ce profesorul le dictează problemele de pe hârtie şi nu foloseşte manualul şcolar. În cele din urmă, problema respectivă are menirea să-i separe pe cei deştepţi de cei super-deştepţi. Oare asta vrea să producă sistemul nostru educaţional? Să filtreze câteva super-creiere şi să lase în plata domnului o mulţime de creieraşe normale super-frustrate?

Despre dictarea problemelor. Una din ele sună aşa. Într-un sac sunt 8 bile care nu sunt albe; 22 de bile care nu sunt galbene; 27 de bile care nu sunt roşii şi 23 de bile care nu sunt negre. Ei, e simplu, zice fata mea. Numărul total de bile este X, iar în sac se află suma lui x-8, x-22, x-27 şi x-23. Doar că, naiba să-l ea pe 80 care nu se împarte la 3!!! Iar transpirăm. Intuiesc că dictarea nu e punctul forte al fetiţei mele şi că bilele nu sunt numărate corect. Dar ce să-i faci la ora asta?

Eu transpir, fata merge la veceu. Într-un târziu, am un alt satori minuscul: 18 bile nealbe!!! E natural să confunzi atunci când ţi se dictează opt cu optsprezece. S-a rezolvat! În total avem 30 de bile şi aflăm fără probleme câte bile sunt de fiecare culoare. Triumfător îi comunic soluţia fetiţei.

- Vezi ce bine e că am stat la veceu?

Perfect.