___
în mod normal (a se citi "în alte ţări"), învăţarea presupune înţelegerea materialului predat, nu doar zubrirea acestuia pentru următoarea lecţie pentru notă.
aş face o analogie la procesul de înţelegere cu jocul "пятнашки" (nu ştiu cum e în română). este un caz general, dar etapele sunt cam aceleaşi în orice caz, schimbându-se doar durata lor:
în jocîn minte1. iniţial cifrele sunt încurcate şi începi să analizezi poziţia fiecărei cifre1. ai citit o temă nouă/formulă/principiu, dar încă nu-i înţelegi logica funcţionării2. începi cu începutul - pui cifra 1 la locul său, apoi 2, apoi 3 ş.a.m.d.2. împarţi textul în blocuri logice şi analizezi separat fiecare bloc şi legătura dintre ele3. îţi dai seama de iteraţiile prin care poţi uşor schimba 2 cifre cu locul3. începi să "uneşti" blocurile între ele, începe să apară sensul
4. practic l-ai strâns, a mai rămas să schimbi doar câteva cifre cu locul şi gata4. parcă ştii, parcă-i logic, dar nu eşti încrezut în sine. Încerci să faci un exemplu - nu se primeşte5. încă câteva operaţiuni - ta-da-m!
5. te reîntorci la teorie, mai citeşti o dată luând în consideraţie exemplul şi - *click* - ai înţeles.cel mai des, "click"-ul este însoţit de un "A-a-a-a-a!" rostit în voce sau în gând. Şi dacă ai înţeles - ap pentru totdeauna, iar dacă n-ai înţeles, atunci până mâine uiţi.
Durata acestui proces depinde de durata etapelor 2,4 şi îndeosebi 3.
Acum, pentru ce toată teoria asta.
Simplu să constat că la universitate, majoritatea profesorilor nu-ţi ajută la etapa 3 să "uneşti" blocurile între ele şi la etapa 4 - să clarifici dubiile pe care le ai.
Da, am scris ceva ce ştiu toţi, dar urmează o postare după aceasta la aceeaşi temă.
sursa imagine - http://darudar.org/gift/407729/