-Ajunge! La cît de enervată eram credeam că încă puţin şi îi scot ochii. -Aşează-te şi nu mai urla la mine! Mi-a răspuns înfumurat,sigur pe sine şi mă privea zîmbind cu privirea fixă spre mine.Îmi era silă.Îmi era silă de mine.Nu înţeleg cum am ajuns aici. -Unde’i el? -L-am lăsat dormind la el în apartament. [...]