• Cu siguranţă, există mulţi amatori de literatură care o citesc ca pe o distracţie, ei vor să fie complet înţeleasă şi imediat asimilată. Ei nu-şi dau seama că a citi este o muncă, că o carte de literatură are întodeauna ceva puţin neplăcut, vă trimite spre joc, nu vă primeşte cu braţele deschise.• Nu există adevăr în cazul literaturii.• Gide redă în jurnalul său acest dialog în care mama începe: „A fost odată ca niciodată un rege şi o regină...” şi fetiţa o întrerupe imediat: „Cine spune asta, mamă?”. Gide este profund uimit de această întrebare: „Cine spune asta, mamă?”. Cu siguranţă, aceasta este întrebarea care ar trebui pusă de fiecare dată cînd citim prima frază dintr-o carte.• Conştiinţa nu e interioară. Acest concept bulversează totul , deoarece la Kant este în interiorul ei înseşi. Sartre spune: dacă am conştiinţă, după Husserl, „am conştiinţă de”, adică nu pot avea o altă conştiinţă decît aceea a ceva. Deci, conştiinţa mea se găseşte, într-un anume sens, în afara mea.• Nu există interior, dar e mişcarea proiecţiei în afara sinelui, asupra obiectelor din jur, care determină totodată apariţia lumii şi existenţa conştiinţei.• Scriitorul nu mai reprezintă, ci creează. El construieşte o lume şi o face în continuă mişcare: căci lumea nu va fi construită la finalul cărţii, ar fi prea simplu, dar va fi întodeauna de reconstruit, de refăcut.• Dovada că ele există rezidă chiar în faptul că nu le găsim.• Acolo unde eşti cel mai liber e în puşcărie. Sartre• Două pericole nu încetează să ameninţe lumea: ordinea şi dezordinea. Paul Valery• Meseria de editor constă în publica cărţi pe care publicul nu le vrea. Fischer Verlag• E nevoie să existe o lume şi există o lume, şi pentru că există o lume există artă, pentru că sunt conflicte între lume şi mine, arta există.• Nevoia de a crea există deoarece percep mult şi înţeleg puţin. Spinoza• Scriitura este o activitate erotică, iar erosul va fi deci domeniul său favorit.• Scriitura este o intervenţie personală şi voluntară împotriva limbii, împotriva limbii, împotriva stilului, şi acolo, în această ruptură, va începe să existe literatura. Roland Barthes