De fapt, chiar si dupa capitularea Japoniei, n-a existat o singura clipa fara razboi. Dupa cum am mai scris in blogul meu, nu ma refer numai la conflictele atat de mediatizate din Coreea si Vietnam sau la razboiul rece in care rachetele instalate de sovietici in Cuba puteau arunca omenirea intr-un infern nuclear, ci si la macelurile mai mult sau mai putin cunoscute din Africa, Asia sau America latina, cu sau fara participarea marilor puteri, cu pierderea a milioane de vieti omenesti. Dar 11 septemrie 2001, cand avioanele deturnate au atacat turnurile Gemini si  Pentagonul, lasand pentru cateva ore armata americana intr-o deplina deruta, orele cand presedintele USA era”plimbat” in Air Force One, incapabil sa ia o decizie in lipsa unor informatii clare, va ramane pentru totdeauna in istorie ca ZIUA DECLANSARII CELUI DE AL III-LEA RAZBOI MONDIAL.

O afirm cu toata raspunderea. Nu ma refer doar la riposta americana sprijinita de NATO din Afganistan, urmata de razboiul din Irak in care curge sange si acum, nici la atacurile teroriste din diverse colturi ale lumii, nici la razboiul civil din Libia cand, cu toata interventia aeriana a NATO, lucrurile sunt departe de a se limpezi. Nici  uciderea probabila a lui Gaddafi- asa cum nici sfarsitul lui Sadam Husein sau a lui bin Laden, nu va aduce linistea. Daca in trecut- iertat fie-mi cinismul- marile conlicte armate aduceau, dupa incheierea lor, perioade de prosperitate si progres, acum acestea au contribuit la declansarea si adancirea unei crize globale financiare si economice care se anunta a fi mai puternica decat se credea, al carui sfarsit e greu de prevazut.

Fundamentalismul islamic se dovedeste a fi un inamic greu de stavilit. Intocmai unor tumori canceroase extirpate cand ici, cand colo, ele apar mereu, riscand sa se metastazeze in orice clipa. Nu ma gandesc la armate care vor invada Europa sau SUA, nici la rachetele nucleare lansate de Iran- care nu face un secret ca vrea sa nimiceasca Israelul si sa-i arunce pe evrei in mare- sau din Coreea de nord sau dintr-un Pakistan cu actualii conducatori decapitati peste noapte. Trebuie sa fim constienti: arabii- multi dintre ei pasnici si chiar aducatori de sange proaspat intr-un Occident in care natalitatea scade continuu in vreme ce ei se inmultesc vertiginos- vor ajunge, inca in acest veac, sa fie populatia majoritara in Europa!

Vi se pare ca fabulez, ca mintea mea de octogenar a luat-o razna? Va rog sa meditati macar o clipa dupa ce veti parcurge un citat dintr-un zguduitor interviu al lui Neagu Djuvara, publicat in revista “Cultura”:  “Din păcate, Europa de mâine va apartine arabilor si tiganilor. Iar noi, europenii de rând, stăm cu bratele încrucisate si ne văicărim de toate ticălosiile care se petrec sub soare fără a întreprinde nimic. Asa încât ne merităm soarta, spre rusinea noastră, a tuturor! Simptomele le simtim deja demult, printr-o dezordine morală care nu a existat niciodată. Vă dau un singur exemplu: tineretul care se revoltă astăzi nu are absolut nici un ideal. Nu se revoltă pentru un ideal, se revoltă ca să dărâme. Asta înseamnă că s-a stricat ceva. Tineretul, care în general trebuie considerat ca purtător de idealuri viitoare, chiar gresite, asa cum a fost cu comunismul, astăzi nu mai are nici un ideal…
    Al doilea simptom nevăzut până acum. Acesta ar fi semnul că începem un nou Ev Mediu. Asta înseamnă că hegemonia americană , care asigura un fel de pace mondială, nu va dura cinci secole precum imperiul roman, ci probabil doar o sută de ani. Gânditi-vă că doar pe parcursul unui secol Europa va deveni metisă. Mie îmi este clar că indo-europenii se sinucid încet, dar sigur. Adică nu mai fac copii, nu mai au nici o ambiţie. De zeci de ani. Noi nu suportăm un “atac” al lumii a treia. Dimpotrivă, noi am creat un gol, pe care cei din lumea a treia, extrem de prolifici, vin să-l umple. De aceea consideram că cea mai gravă crimă făcută împotriva europenilor de bastină si a culturii europene este deschiderea largă a portilor Europei hoardelor barbare si hămesite de foame din Asia si Africa, hoarde care vor transforma Europa crestină, civilizată si prosperă de astăzi în Euro-Indo-Arabia de mâine, în care urmasii nostri vor putea, probabil, supravietui pentru câteva generatii în “rezervatii”…

Nu pot fi de acord- imi cer iertare venerabilului si distinsului carturar- cu accentele xenofobe si prea pesimiste care razbat din intregul interviu pe care il puteti citi accesand GOOGLE:  “Neagu Duvara- Sinuciderea europenilor”. Dar daca esti martor la tot ceea ce se intampla-extrapoland- in intreaga lume , cel putin prin intermediul canalelor de stiri TV, nu poti sa nu te simti cuprins de fiori. De altfel si ceea ce se petrece in tara noastra, este suficent – daca iti perzi firea- sa ceri verdictul unui tribunal, asa cum a facut-o un pensionar exasperat de birocratia si nepasarea tuturor factorilor carora li s-a adresat in legatura cu recalcularea pensiei sale- cerand sa fie…euthanasiat!

In aceeasi emisiune a unui moderator  inteligent, dupa ce o zi intreaga respectivul canal TV a difuzat aspecte dintr-o sarbatoare a tiganilor  veniti din intreaga tara la Costesti, o comuna din judetul Valcea, l-a invitat pe un domn care se proclamase “Regele international” al etniei, sa lamureasca ce se intampla acolo, cum se explica opulenta etalata de oaspetii aflati in jurul unor mese incarcate de mancaruri si bauturi dintre cele mai alese, impodobiti- barbati  si femei- cu salbe grele de aur. Mai mult decat toata aceasta bogatie , decat autoturismele scumpe , decat vitalitatea si frumusetea femeilor, decat dansurile lor care au durat intrega zi pana tarziu in noapte, m-a impresionat acest “rege international (!), un tip de-a dreptul carismatic, cu vorbe de duh, facand fata cu brio intrebarilor de tot felul, unele ironice si chiar provocatoare, din partea jurnalistilor si al unor universitari- unul chiar academician- raspunzand cu calm si politete, fara tipetele si ifosele multor politicieni aflati la asemenea emisiuni. Tigan, desigur, dar acest “Rege” mi s-a parut a fi la fel de istet ca oltenii pe meleagurile  unde  se nascuse si traia , dar mai scolit si mai citit decat multi dintre ei. Domnia sa spunea ca- dat fiind rangul sau regal, nu se  gandeste sa  candideze la demnitatea de senator- dupa cum i-a sugerat un jurnalist- desi e convins ca ar fi ales. Chiar asa! Dar ca presedinte al Romaniei, n-ar putea candida? Sa nu dati in mine, asta e intrebarea pe care i-asi fi pus-o eu, simplu cetatean satul de sfidarile, apucaturile si zicerile unui sef de stat cu nume de Traian.

In rest, sa auzim numai de bine!

Nicolae Holban