Anual, Universitatea de Stat din Moldova (USM) organizează Ziua Uşilor Deschise pentru viitorii candidaţi la admitere. În cadrul acestor întâlniri, conducerea universităţii, precum şi cadrele didactice, îi informează pe viitorii studenţi despre ofertele educaţionale, despre noile tendinţe universitare şi planurile de viitor ale USM. Despre toate aceste lucruri am discutat cu prorectorul instituţiei pentru activitatea didactică Elena Muraru, care ne va povesti mai multe în acest sens. - Care este scopul organizării acestor evenimente? - În cadrul Zilei Uşilor Deschise, le explicăm candidaţilor la admitere care sunt domeniile de formare ale universităţii, care sunt schimbările în arhitectura învăţământului superior din Republica Moldova. În general, viitorii studenţi sunt foarte puţin informaţi despre toate aceste lucruri, în special despre Procesul de la Bologna şi despre noile reguli de admitere. - Care sunt cele mai solicitate facultăţi de către absolvenţii instituţiilor preuniversitare? - În topul preferinţelor rămân, ca şi în anii precedenţi, două facultăţi. Este vorba despre Facultatea de Ştiinţe Economice şi Facultatea de Drept. De asemenea, sunt foarte solicitate specialităţile din cadrul Facultăţii de Limbi şi literaturi străine şi a Facultăţii Relaţii internaţionale. Cu părere de rău, facultăţile reale, cum ar fi Facultatea de Biologie şi Pedologie, Facultatea de Chimie şi Tehnologie Chimică, Facultatea de Fizică, acolo unde sunt specialităţi foarte bune, cum ar fi specialitatea de Meteorologie, Silvicultura şi Grădinile Publice, Ecologia, Tehnologia produselor cosmetice şi medicinale, acolo unde studenţii pot obţine o pregătire foarte bună, sunt foarte puţin solicitate. - De ce nu sunt solicitate aceste facultăţi? - Vina pentru acest lucru o purtăm cu toţii, deoarece în şcoli şi licee nu mai există o logistică a procesului educaţional cu privire la aceste discipline. Din păcate, rămân tot mai puţine laboratoare de biologie, fizică şi chimie. Însă, conducerea USM în fiecare an face tot posibilul ca punctajul mediu pentru admitere în cadrul acestor facultăţi să fie mai mic şi mai accesibil, în comparaţie cu alte facultăţi. Ne străduim să le creăm studenţilor condiţii de adaptare în mediul universitar, pentru a deveni nişte specialişti buni şi mai competitivi. - Recent, şeful Legislativului moldovean a declarat că Moldova nu este încă pregătită pentru a pune în aplicare Procesul de la Bologna. Cum comentaţi declaraţiile spicherului de la Chişinău? - Pregătirea studenţilor sau a liceenilor în ţările europene, care, de asemenea, au semnat Procesul de la Bologna, este cu totul alta, în comparaţie cu pregătirea tinerilor din Republica Moldova. Însă acest lucru nu îmi permite să fiu de acord cu faptul că nu suntem pregătiţi pentru a implementa Procesul de la Bologna. Noi nu avem dreptul de a mai aştepta, deoarece noi deja am întârziat şi am aderat la acest proces destul de târziu. Tinerii de astăzi trebuie să aibă o motivaţie pentru a învăţa, ei trebuie să ştie că la studii vii pentru a acumula cunoştinţe. Ei trebuie să aibă dorinţa de a obţine anumite informaţii şi cunoştinţe. Tinerii trebuie să pună accentul pe motivaţie, deoarece noi suntem în stare a le oferi studenţilor ceea de ce au ei nevoie. Procesul de la Bologna înseamnă programe de trei ani cu alt statut de diplomă, cu alt statut al studiilor şi cu o altă ofertă educaţională. În acest sens, studentul are parte de o pregătire fundamentală şi cu mult mai largă. De fapt, toate aceste lucruri îi oferă studentului oportunitatea de a se specializa şi de a şti ceea ce vrea să facă în continuare. După aceşti trei ani de studii studentul are deja o bază, o pregătire şi se poate orienta mai uşor, astfel îi este cu mult mai uşor să facă o alegere potrivită. După aderarea Republicii Moldova la Procesul de la Bologna, învăţământul superior a devenit ca un filtru. Primii trei ani de studii sunt un filtru, masteratul este al doilea filtru şi al treilea filtru este doctorantura. În acest context aş putea afirma că nu Republica Moldova are nevoie de Procesul de la Bologna, ci viceversa. - Guvernul a decretat anul 2008 – Anul Tineretului. Ce acţiuni preconizaţi să întreprindeţi pentru a veni în întâmpinarea acestei iniţiative? - Noi am lucrat întotdeauna cu tinerii şi vom lucra cu ei în continuare. Eu nu vreau să petrecem , pur şi simplu, acest an, ci să-l realizăm cu succes. Îl vom realiza nu prin nişte acţiuni de patos. Îmi doresc ca tinerii să simtă că acest an le este dedicat. Conducerea USM preconizează să repare în totalitate un cămin studenţesc, precum şi repararea altor cămine studenţeşti, de asemenea , ne propunem reparaţia capitală a unei cantine universitare. În general, vreau ca tinerii care se numesc astăzi studenţi ai USM, şi nu numai, să simtă că într-adevăr această iniţiativă nu este doar una „pe hârtie”, ci este o iniţiativă în interesul lor şi spre binele lor. - Vă mulţumesc.