Mii şi milioane de gînduri..trecătoare mă vizitează zilnic,unele încerc să le pătrund în miezul profunzimii, şi să le descopăr.Aş putea scri un roman cu infinite volume,pagini,rînduri după tot războiul din lumea interiorului meu aşa zisul misterios.Cîtiodată totul e atît de încurcat că nici singură nu ştiu ce se întîmplă,de ce şi pentru ce.Ascult toate aberaţiile ce se luptă prin gîndirea mea,însă nu le pot descifra cu uşurinţă,cîtiodată nici nu pot să adorm din cauza lor.Totul se întîmplă dintr-un singur motiv…şi anume Viaţa,oamenii,faptele şi cuvintele lor.Tot mai des observ schimbări radicale,oare timpul e de vină?
Mă dezamăgesc complet cînd văd în oameni invidie,invidiază chiar şi ceea ce nai ce invidia.Minciuna ar fi o a doua dezamăgire,care tot mai des este auzită şi analizată de mine.Nu-mi plac oamenii ce au tupeul să mintă,şi în acelaşi timp fără nici o emoţie,oamenii care nu au cei 7 ani de acasă, oamenii care nu stimează opinia altora.Nu pot să înţeleg persoanele care la un moment dat au în faţa lor nişte mari comori,iar ei nu le preţuiesc la timpul potrivit.Nu-mi plac oamenii care se prefac că nu înţeleg anumite lucruri,cînd defapt au prins firul 100%,fac o scamatorie din orice.Oare ei nu au ruşine?Mai în scurt lucrurile se complică desăvîrșit.
Și toate aceste aspecte influiențează considerabil psihica omului,îl face să-și piardă nervii cu fel de banalități,care pînă la urmă îl distrug complet.Nu știu de ce,dar blogul meu se transformă într-un jurnal *personal* ,unde-mi destăinui micile nelămuriri și dureri din suflet.Sper să-mi refac opinia în privința unor personalități,care și-au pus amprentele prea apăsat pe sufletul meu.Sper că LUMEA se va schimba și își vor balansa ideile gîndirii lor,îninte de a i le spune cuiva,sper ca minciuna să dispară totalmente de pe fața pămîntului,ca oamenii să înceapă să prețuiască viața,FERICIREA -CĂCI DOAR NOI SUNTEM RESPONSABILI DE FERICIREA NOASTRĂ,Iubirea,și persoanele care îi fac cu adevărat împliniți!
Speranța moare ultima!
