Criză in Italia?

Va propun un interviu pe care l-am acordat portalului de stiri bizmedia.md in legatura cu evenimentele din Italia.

Italia are una dintre cele mai mari datorii de stat din lume, ca pondere în PIB, de circa 120%. Din zona euro, doar Grecia are o datorie publică mai mare. Anul acesta ajung la scadenţă titluri de stat italiene în valoare totală de 176 de miliarde de euro. Creşterea economiei italiene cu doar 0,1%, precum şi rezultatele testelor de stres aplicate băncilor din această ţară au agitat pieţele financiare. Despre situaţia din Italia şi ce efecte poate avea un eventual faliment al peninsulei am discutat cu Directorul Institutului Economie de Piaţă, Roman Chircă şi expertul economic Vitalie Rapcea.
1. Italia prezintă simptome clare de a intra în faliment. Cu o datoria publică care a ajuns la sfârşitul lunii aprilie la un nou maxim istoric – de 1.812,7 miliarde de euro care este ieşirea din situaţie?

ROMAN CHIRCĂ: În primul rând, nu exista nici precedent, dar nici mecanism pentru o ţară să intre în faliment la fel cum se intâmplă cu companiile private. Ce se poate întâmplă în cel ma rău caz este declararea incapacităţii de plată pentru datoriile guvernamentale. Acest ultim lucru la rândul său subminează sever încrederea investitorilor şi este un declanşator de declin economic. De aceea guvernele se straduie să aplice diferite tehnici de imprumut suplimentar pentru aş onora datoriile. Italia este cea mai mare piaţă de obligaţiuni, de aceea "salvarea" ei, este o sarcina net superioară faţă de scenariul elen. La moment, se încearcă identificarea resurselor interne pentru menţinerea încrederii investitorilor, dar este absolut cert că fără asistenţa externă Italia nu va depăşi această criză.
VITALIE RAPCEA: Sistemul economic pe care-l practică întreaga lume astăzi este bazat pe inflaţie, iar inflaţia este datorată dobândei aplicate banilor emişi, astfel creşterea datoriei publice este predictibilă şi firească într-un astfel de sistem economic. Dacă guvernul Italiei va reduce cheltuielile publice asta ar însemna o reducere a disponibilului de bani la populaţie şi in ultimă instanţă o reducere a consumului care va genera o închidere a uzinelor, disponibilizari în masă şi o reducere şi mai mare a consumului până la revolte şi proteste sângeroase. O soluţie ar fi, dimpotrivă, cresterea investiţiilor care, pe termen lung, ar diminua cheltuielile şi datoria publică. Vorbesc în primul rând de investiţii în resurse regenerabile de energie care pe termen lung ar micşora nota de plată pentru importurile de petrol, gaz şi energie electrică şi deci ar duce la reducerea datoriei publice. Aceste măsuri nu exclud însă şi o eficientizare a cheltuielilor publice, nu reducere ci eficientizare. În sectorul public mereu este loc de eficientizare şi cred că a venit momentul ca conceptul lean "six sigma" să fie aplicat şi în domeniul public.
2. Organizaţiile internaţionale (FMI, BCE etc.) vor sări în ajutor aşa cum au procedat cu grecii?
ROMAN CHIRCĂ: Însăşi faptul implicării FMI, BCE şi a altori actori, este o recunoaştere a faptului că criza este severă şi va face ca investitorii să iasă din obligaţiunile europene şi moneda euro. În aşa fel, în prima etapă de declanşare a crizei se va face tot posibilul să se identifice mijloace interne sau mijloace directe guvernamentale din ale unor ţări din UE cum ar fi Germania, Franţa, Olanda etc.
VITALIE RAPCEA: Organizaţiile internaţionale vor interveni în reabilitarea economiilor Greciei, Portugaliei, Spaniei şi Italiei. Dar de astă dată ajutorul va veni după ce guvernele locale vor prezenta un plan de reducere a datoriei publice. Anume aici guvernele vor demonstra cât de bune sunt.
3. De ce se consideră că Italia este prea mare pentru a fi salvată?
ROMAN CHIRCĂ: Cred că nu există o atitudine univocă faţă de un eventual plan de salvare. Depinde ce raţionament va domina: prea mare pentru a fi lasată, sau cum spuneti prea mare pentru a putea fi salvată. Tradiţional Italia este ţara care depaşeşte parametrii de deficit bugetar la fel ca şi alţi indicatori stabiliţi pentru ţările zonei euro. Istoric însă Italia permanent era nedisciplinată la capitolul respectării nivelului indicatorilor, chiar şi atunci când monedele eurpene erau raliate la ECU în cadrul sistemului monetar aşa numitul "sarpele european". Excluderea Italiei şi a Greciei ar dauna poate euro pe termen scurt, dar va fi o lecţie pentru restul ţărilor, că indicatorii obligatorii pentru a corespunde monedei euro trebuie respectaţi. Paradoxal este că atunci când toţi discută despre exluderea Greciei din zona euro, Estonia a devenit membru la 1 ianuarie 2011, ceea ce demonstrează că este posibilă o disciplină financiară chiar şi în perioadele de criză.
VITALIE RAPCEA: Economia Italiei este a treia ca mărime din Europa şi va fi costisitor să fie salvată, plus că Franţa şi Germania au obosit să tot salveze alte economii europene în loc să investească în propriile economii. Cu toate acestea, dacă se vrea salvarea ideii de Uniune Europeană atunci falimentul Italiei nu va fi admis.
4. Care va fi evoluţia monedei europene în asemenea situaţie?
ROMAN CHIRCĂ: Nu încape indoială că moneda euro se va deprecia faţă de principalele monede internaţionale, în primul rând pentru dolar. Dar totul va depinde de reacţia autorităţilor financiare italiene, şi a celor paneuropene faţă de criza declanşată. Pe de alta parte, lucrurile nu stau cel mai bine şi în economia americană, care este vădit în declin. Din păcate în această situaţie paritatea valutară euro/dolar va evolua după principiul unde este mai rău.
VITALIE RAPCEA: Dacă Italia va intra în faliment aceasta ar putea însemna sfârşitul erei euro, condiţionând o instabilitate economico- financiară a zonei care va culmina prin abandonarea valutei unice, în primul rând, de către statele cu probleme.
5. În caz de faliment care va fi efectul generat de acesta în UE?
ROMAN CHIRCĂ: Uniunea Europeana este un mix de economii care nu se dezvoltă uniform. Paradoxal, dar Germania şi Franţa dispun de indicatori stabili în ceea ce ţine de creşterea economică în situaţia când alte zone sunt în criză de lichidităţi generate de deficite bugetare iresponsabile. Mai degrabă incapacitatea de plată decât falimentul în anumite economii UE, va duce la o reorientare a fluxurilor investiţionale tot în cadrul UE, şi mai puţin în zonele de emergenţă care şi ele la rândul său nu se află în cea mai bună formă economică.
6. ..., dar în R. Moldova? Ce se va întâmpla cu cetăţenii RM care muncesc în Italia?
VITALIE RAPCEA: Republica Moldova va fi afectată de criza din Italia. Am putea vedea diminuări ale volumului remitentelor sau chiar o revenire a populaţiei emigrate. Asta ar însemna o presiune dublă asupra economiei autohtone. O dată pe motiv că s-ar reduce veniturile populaţiei, deci consumul, importurile şi producţia, iar pe de altă parte ar creşte şomajul şi criminalitatea. Pentru a reduce dependenţa de remitente Moldova trebuie să înceapă să se orienteze spre producţie şi creşterea exporturilor de produse finite cu valoare adaugată mare şi nu de materii prime. Chiar dacă scenariile pesimiste se vor materializa Moldova va beneficia de avantajul decalajului de timp între momentul declanşării crizei în Italia şi propagării acesteia în Republica Moldova. Acest decalaj ar putea fi de câteva luni până la câţiva ani. Dacă autoritaţile moldoveneşti vor da dovadă de agilitate şi promptitudine nu exclud şi posibilitatea realizarii unui câştig din criză.
ROMAN CHIRCĂ: Republica Moldova îşi are circa 10% din exporturi orientate către Italia, o uşoară diminuare a acestora nu va afecta economia RM. De fapt economia RM nu trăieşte din exporturi ci din volumul remitenţelor care cred că se va diminua odată cu aprofundarea crizei.
Cred avem câteva categorii de cetăţeni care lucrează în Italia: unii care s-au stabilit legal şi sunt profund integraţi în economia italiană, aceştia au mai puţin de suferit, şi cei care se află neligitim la munci provizorii, care probabil se vor întoarce acasă.

preluat de pe: http://bizmedia.md

Sursa
2011-07-13 13:33:00



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

07:04:35LINIA VIEȚII —» Leo Butnaru
14:49:58DINTR-O POSIBILĂ ANTOLOGIE, 2014 —» Leo Butnaru
10:11:03SOLIDARITATE —» Leo Butnaru
07:07:40Milostenia nu-i mai mult sau mai puţin merituoasă, după însemnătatea darurilor —» Portalul Tineretului Ortodox din Moldova
20:08:31Polițistă la volan, la fel ca bărbații cu epoleți, sfidătoare —» Curaj.TV | Media alternativă
19:47:06Am pierdut mii de dolari pe false ”investiții”! —» Curaj.TV | Media alternativă
10:00:08Anxietatea – de la cauze și consecințe, la soluții —» Moldova Creștină
08:50:04DIN ISTORIA (ȘI GEOGRAFIA) LITERATURII ROMÂNE ÎN IMAGINI © —» Leo Butnaru
05:42:32«Новости Приднестровья» продолжают тырить —» Бессарабские хроники
00:05:00Black Friday: All of Our Deals in One Spot —» Misterioz
18:44:12Cehia. Moldovenii de peste hotare sunt „diasporă” —» Curaj.TV | Media alternativă
17:24:22Zice că l-au păcălit cu locul de muncă în Germania —» Curaj.TV | Media alternativă
14:27:05Programul ,,Opera jubiliară a anului 2022” —» Biblioteca Publică or.Rîşcani
13:26:41Infografic ,,Septembrie - nici o zi fără lectură" —» Biblioteca Publică or.Rîşcani
12:30:29REVISTA „NEUMA” ÎNTREABĂ —» Leo Butnaru
10:10:31A fi bun nu costă mult, dar aduce dobânzi mari! —» Moldova Creștină
18:55:30Valurile mortale din asfalt au supraviețuit două anotimpuri —» Curaj.TV | Media alternativă
18:48:59Tramvaiul răzbunător de pe ruta 11 —» Curaj.TV | Media alternativă
16:02:58Omofonele – unde punem cratima?  —» Moldova Creștină
16:00:13Ar trebui să ne doară… | Poezie de Mașa Rotaru —» Moldova Creștină
13:00:16Interviu cu Vasile Gherasimciuc, Director al Sărbătorii Speranței în Moldova (14-16 Iulie 2023) —» Moldova Creștină
10:30:02POET AL AVANGARDISMULUI UCRAINEAN - VICTIMA BOLȘEVISMULUI —» Leo Butnaru
10:00:14Nu ne mai pasă | Opinie Mașa Rotaru —» Moldova Creștină
07:58:56Pandemia mai este, chiar dacă n-o vedem —» blog cultural
21:58:36O activitate de interes maxim… —» Centrul Comunitar Instruire, Acces Informaţie Călăraşi