/INTERVIU/ Iurie Reniță, ambasadorul RM la București: „Ambasada noastră este un mini-minister de Externe”

E.S Ambasadorul R. Moldova în România – Iurie Reniță a avut amabilitatea să îmi ofere ieri, la București, un interviu în exclusivitate pentru emisiunea MAI APROAPE DE EUROPA de la Arena FM și Radio România Internațional.  Motivul principal pentru care l-am invitat la discuție a fost realizarea unui bilanț după un an în care Domnia Sa s-a aflat pe postul de reprezentant al R. Moldova în România. Va invit să citiți descifrarea interviului și să ascultați în audio inserat în text întreaga discuție.

Stela Popa: Bună ziua și bine ați venit.

Iurie Reniță: Bună ziua și bine v-am găsit.

Când ați plecat din MAEIE de la Chișinău v-ați gândt că veți deveni, peste câțiva ani, ambasadoru RM în România? În acel context în care ați plecat.

Iurie Reniță: Ați spus „ați plecat”, cred că ar fi cazul să concretizăm: mai degrabă când m-au plecat de la Ministerul de Externe. Din 2003 nu am mai activat în cadrul MAEIE în virtutea unor circumstanțe politice și a regimului de atunci. Deși, în mod firesc și legal, urma să îmi continui activitatea revenind din cadrul misiunii OSCE din Croația, după patru ani de zile de activitate. Asta a fost situația și, într-un fel, cred că nu regret, deoarece nu am pus umărul la o perioadă de tristă faimă și demagogie.Mai mulți „au fost plecați” în acea perioadă…

Iurie Reniță: Exact. Am fost reconectat la activitatea diplomatică în 2010, odată cu venirea AIE la guvernare.

Și această „reconectare” cum a avut loc?

Iurie Reniță: M-am bucurat foarte mult că am reușit să revin în domeniu diplomației, unul care, cred eu, este extrem de important.

Dumneavoastră plecat din ziaristică, inițial.

Iurie Reniță: Inițial da, este adevărat. Prima mea profesie a fost ziaristica, ulterior, la o vârstă, să zic mai avansată, am purces la însușirea unei alte profesii – diplomația.  În perioada ‘90 – ’92, o perioadă extrem de frumoasă și romantică, atât la București, cât și la Chișinău, am absolvit facultatea de Relații Internaționale la București, revenind ma apoi alături de colegii mei.

Ați făcut de pe atunci legătura București – Chișinău.

Iurie Reniță: Atunci era o legătură extrem de sufletească, de aproape între București și Chișinău. Regret că ulterior, în anumite perioade, ea a fost oarecum întreruptă. Dar perioada anilor ’90 este una extrem de frumoasă și memorabilă.

Și astăzi, domnule Ambasador, cum este relația București – Chișinău?

Iurie Reniță: Astăzi relația dintre cele două capitale a intrat pe un făgaș al normalității.

Putem să spunem că a intrat pe un făgaș al normalității odată cu numirea dvs. în calitate de ambasador?

Iurie Reniță: Aș zice că odată cu venirea la putere a AIE. Contribuția mea modestă însă nu aș neglija-o…

A fost un semnal politic atunci.

Iurie Reniță: Sper că anume așa a fost și trebuie să recunosc că examinarea dosarului meu, care a decurs doar două sau trei zile aici, la București, este un caz de unicat într-un fel. Ceea ce demonstrează deschiderea cu adevărat, fără precedent, a Bucureștiului față de Chișinău.

„Viața politică din România nu depinde atât de factorul extern sau de oscilațiile pe interior precum în RM”

D-le Ambasador, cum vi se pare România după un an de mandat?

Iurie Reniță: România, după mine, pășește ferm pe făgașul integrării europene, a intrării pe un făgaș firesc în cadrul UE. E o perioadă de tranziție, evident. România e o democrație consolidată. Și spre deosebire de R. Moldova, țară pe care am onoarea să o reprezint viața politică, activitatea politică, nu depinde chiar atât de mult de factorul extern sau de oscilațiile pe interior, pe eșichierul politic intern.

Ceea ce se întâmplă în R. Moldova.

Iurie Reniță: Exact, ceea ce se întâmplă. Spre deosebire de Chișinău, unde o modificare considerabilă sau o abordare de altă natură modifică dramatic cursul general al țării. La București indiferent de mișcările de pe eșichier – centru-dreapta, centru-stânga – nu se modifică dramatic situația, deoarece au fost stabilite foarte clar obiectivele strategice ale României. Și, în mare parte, ele au fost atinse.

Dar românii cum vă par, acum, la un an de la începerea mandatului?

Iurie Reniță: România și românii sunt tot atât de interesanți și frumoși ca și atunci când i-am cunoscut pentru prima dată în ’90 și ’92. Bucureștiul și România s-au schimbat în bine. Este evident.

Dar românii din dreapta Prutului mai au aceeași deschidere față de RM?

Iurie Reniță: Din punct de vedere politic vă asigur că există o deschidere. Evidentă. Aș aduce mulțumiri în primul rând domnului președinte Traian Băsescu, Guvernului român, care au reușit cu dexteritate să administreze relațiile cu Chișinăul, chiar dacă situația politică de la noi din RM e una complexă, în virtutea situației generale și a unei coaliții. Dar să știți că aș caracteriza situația de la Chișinău foarte simplu: este un element distinct al democrației. Ceea ce parcurgem azi la Chișinău este o dovadă clară a implementării unor rigori și exigențe democratice, chiar dacă pe alocuri vocabularul este unul mai condimentat, să zic așa. Nu mai contează, este o dovadă concludentă a unei democrații care se încetățenește în RM.

Și, în acest context, care este ponderea ambasadorului RM în România?

Iurie Reniță: Ambasadorul ese exponentul staului. Ne străduim să trasmitem mesajele autentice și doleanțele țării noastre autorităților românești. Mă refer în primul rând la domnul președinte, stucturilor guvernamentale, ministerului de Externe, alte ministere și constat, cu multă satisfacție, că aceste mesaje sunt receptate.

„Ambasada noastră de la București este un  mini-minister de Externe”

Iar dvs o faceți inclusiv prin mass-media. Ați uimit lumea de la București prin deschiderea pe care o aveți față de sursele media. Ați făcut asta pentru a compensa lipsa de transparență a foștilor diplomați moldoveni la București?

Iurie Reniță: N-aș zice că am uimit deoarece port un respect aparte ziariștilor.

Da, venind din tagma aceasta…

Iurie Reniță: Având în vedere că anterior am activat și eu în același domeniu, consider că este absolut necesar ca un ambasador să aibă o relație privelegiată și absolut deschisă cu mass-media.

Dar până la dvs. aceasta practic nu exista

Iurie Reniță: Cunoașteți foart bine regimul anterior care a fost și pe cei care au condus misiunile diplomatice până în 2010. Cred că e bine și corect să procedăm în acest fel cu mass-media românească și nu numai: deschis și transparent. E firesc să transmitem mesajul nostru consolidat de dorință de integrare europeană a R. Moldova.

Domnule Ambasador, la București se spune că una dintre cele mai importante ambasade din capitala statului român este cea a RM. În R. Moldova este aceeași impresie?

Iurie Reniță: România este cu adevărat o țară strategică pentru R. Moldova. De aici rezultă activitatea pe care noi o desfășurăm. Dincolo de relația bilaterală, de aici, de la București, sunt acreditate, în RM, încă 30 de țări cu reședința la București. Într-un fel, ambasada noastră de la București este un  mini-minister de externe.

Iar dumneavoastră cumulați de curând și funcția de ambasador al RM în Muntenegru cu sediul la București.

Iurie Reniță: Exact. Recent am prezentat scrisorile de acreditare președintelui muntenegrean, iar cu trei luni în urmă le-am prezentat și celui al Serbiei. Deci, dincolo de relația bilaterală cu România mai sunt și cele cu aceste state. Este un volum considerabil, dar ne străduim să facem față cerințelor. Aș zice că ambasada noastră la București este una dintre cele mai importante, alături de cea de la Bruxelles, cea din SUA, inclusiv din Federația Rusă. Deci, acestea sunt ambasadele care au o mare responsabiliate, dar și un mare volum de activitate.

V-ați comporta la fel într-o altă capitală a UE dacă ați fi?

Iurie Reniță: Exigențele și obligațiunile ambasadorului sunt de același fel în orice circumstanțe…

Reformulez: v-ați simți la fel?

Iurie Reniță: Bucureștiul comportă, totuși, o dimensiune aparte deoarece este vorba și de o relație sufletească în care fundamentul cultural, lingvistic și istoric este unul determinant.

„Suntem la o oră a bilanțului”

Să le luăm pe rând. Spuneați că obiectivele ambasadei RM în România, de când ați venit în fruntea ei, sunt axate pe trei paliere primordiale: politice, economice și culturale sau „de suflet”, v-am citat aici.

Iurie Reniță: Evident că pe parcurs ne-am străduit să avansăm pe aceste paliere. Tocmai suntem în preajma unui an de activitate. Pe 10 iulie 2010 am venit la București cu echipa nouă și pe 21 iulie am prezentat scrisorile de acreditate domnului președinte Băsescu. Suntem la o oră a bilanțului. Deși, în raporturile bilaterale,  un an de zile este un termen modest, sub aspectul unor performanțe deosebite.

Dar care sunt performanțele pe care timp de un an de zile ați reușit totuși să le înregistrați?

Iurie Reniță: Să pornim de la cadrul juridic bilateral, care este unul foarte important pentru a așeza lucrurile spre bine în raporturile bilaterale. Anume cadrul juridic este cel care face legătura între țări. Pe parcursul anului și în prima jumătate a acestuia au fost semnate mai mult de 30 de documente juridice. Printre care și tratatul cu privire la regimul de frontieră. Un document de referință în raporturile bilaterale. Un document semnat sub egida UE și care tocmai a coincis cu prezența din noiembrie a preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Am avut, într-un fel, girul UE pentru un document care vine să consolideze relația Chișinău – București, dar și relația Chișinău – Bruxelles, precum și București – Bruxelles. Deci, chiar dacă are o conotație preponderent tehnică, este un document absolut necesar pentru apropiere noastră de UE, dar și consolidarea poziției României în cadrul UE.

Dar nu toate componentele Alianței de la Chișinău  împărtășesc punctul de vedere.

Iurie Reniță: E și firesc ca într-o democrație să existe diverse opinii. Nu aș avea motive să fiu preocupat de abordarea controversată poate chiar și la Chișinău.  Mul mai important este că a fost semnat un document extrem de important, credeți-ne, și absolut necesar Chișinăului și Bucureștiului. Un document salutat de altfel de către UE, SUA, precum și de alte forțe, inclusiv de către Federația Rusia.

„Da, am devenit mai pragmatic”

Pe 21 iulie 2010 ați spus că ați prezentat scrisorile de acreditare, iar pe 7 iulie, tot anul trecut, declarați în presă că vreți să lansați construcția unor poduri la granița cu România. În ce măsură a avut ecou această idee în RM și pe cât de mul ați reușit să o realizați până acum?

Iurie Reniță: Eram în ajun de a veni la București și colegii dvs. m-au abordat la un prim interviu de acasă, de la Chișinău. Ca și atunci consider că și în prezent este absolut necesar să edificăm niște poduri peste care să trecem Prutul din RM în România. Vorbesc în sensul tehnic acum. Și în cazul recentei vizite a președintelui interimar Marian Lupu și a întrevederilor cu domnul președinte Traian Băsescu s-a convenit asupra edificării și reparării unor poduri care, anterior, au fost distruse încă din perioada celui de al doilea război mondial. Mă bucur că intuiția mea de atunci începe să se adeverească prin acțiuni concrete. S-a convenit ca să fie reparate și construite două poduri.

Mai punem și flori pe ele, ca să aibă „un element poetic”, după cum spunea premierul Vlad Filat…

Iurie Reniță: Sunt și adeptul elementului liric și poetic, deoarece este o calitate inerentă a noasră.

Ați devenit mai pragmatic de când sunteți aici?

Iurie Reniță: Să știți că – da. Chiar dacă abordarea pragmatică nu întotdeauna este tratată de o manieră respectuasă, cunosc, dar este una absolut necesară în relația București – Chișinău.

Ce înseamnă pragmatism în relația București – Chișinău?

Iurie Reniță: Proiecte concrete, abordare europeană, implementarea valorilor, standardelor și exigențelor europene. Noi cei de la Chișinău avem o calitate și, pe alocuri,

și cei de la București: de a ne complace în discursuri. De a vorbi despre procesul de integrare în UE în discursuri de durată și în termeni elogioși, iar când vine vorba să trecem la acțiuni concrete suntem puțin mai reticenți.

Verba volant, scripta manet

Iurie Reniță: Exact. De aceea aș pune în capul mesei abordarea pragmatică. UE ne-a oferit oportunități deosebite de a implementa diverse proiecte pe bilaterală, pe trilaterală, transfrontaliere. Iată unde avem posibilitatea să ne manifestăm. Cred că am parcurs deja o perioadă destul de mare în care aspectele lirice și poetice  au fost cele dominante. Haideți acum să activăm în spirit european! Să implementăm un spirit european care este unul extrem de concret.

Despre implementarea reformelor între UE și RM vorbea în aceste zile și președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy aflat într-o vizită oficială la Chișinău.

Iurie Reniță: Trebuie să mă repet: aceasta este abordarea europeană și mă bucur mult că mesajul care vine de la Chișinău către București și invers comportă o conotație foarte pragmatică. Mă refer aici la discursurile și abordările președintelui Traian Băsescu, a conducerii de la Chișinău. Ne axăm preponderent pe niște proiecte concrete, dar nu uităm nici de elementele noastre tradiționale care ne leagă, comune. Totuși, pe prim plan, la această etapă, trebuie să ne consolidăm noi înșine, să procedăm de o manieră mult mai concretă pe filiera integrării europene. Doar prin acțiuni concrete, ma puțin prin discursuri – aceasta este abordarea.

Dacă e să vorbim în „jargonul” de la Bruxelles, cât de „euroconforme” sunt interesele României în raport cu Chișinăul și invers?

Iurie Reniță: Ceea ce face România pentru RM în contextul integrării europene este o asistență extrem de importantă și constantă. Bucureștiul procedează cu adevărat onest și consistent când asistă RM în procesul ei de integrare în UE. Fie că e vorba de mesajul politic, de cel concret, tehnic…

La Chișinău uneori se cunoaște prea puțin despre această susținere de care vorbiți.

Iurie Reniță: E firesc să se cunoască situația reală și asistența reală pe care Bucureștiul o acordă RM. Sper că prin intermediul presei, dar și a acțiunilor pe care mă strădui să le întreprind aici, la București, să se cunoască mult mai bine situația reală a lucrurilor.

Despre reticența, suspiciunea și frica oamenilor de afaceri de peste Prut în raport cu RM

Ascultându-vă vorbind despre pragmatism, mi-am amintit de una dintre frazele enunțate de dvs. anterior: dimensiunea economică este „top priority” pentru R.Moldova. În acest context, aș vrea să aducem vorba despre investițiile românești în RM. Declați într-un interviu că, potrivit datelor statistice din R. Moldova, avem înregistrate circa 490 de întreprinderi cu participarea capitalului românesc, iar soldul investițiilor străine în aceste întreprinderi constituie 1 miliard 800 milioane lei moldovenești (circa 116 mil euro), ceea ce reprezintă 7 la sută din suma totală a investițiilor din R.Moldova. Până în 2008. Cum am face să sporim acest 7%?

Iurie Reniță: În prima jumătate a anului au mai sporit exporturile și investițiile, dar, oricum, aceste investiții nu sunt sficiente pentru RM. Țara noastră oferă posibilități bune pentru investiții. Cred că mai există suficientă reticență din partea oamenilor de afaceri din România. Uneori nejustificată. Într-un fel justificată pentru perioada pe care am parcurs-o în ultimii opt ani de zile. Nu este atât de simplu să elimini elementele de suspiciune, de neîncredere.

De frică.

Iurie Reniță: Și de frică. Ele mai persistă. Să recunoaștem. De când sunt la București m-am străduit să am și multe întrevederi cu oameni de afaceri. Recent chiar am organizat o vizita la Chișinău a unui businessman foarte important cu o eventuală investiție de 20 – 25 de milioane de euro. Dumnealui solicita careva garanții. Dacă face o investiție serioasă să aibă certitudinea că după câțiva ani de zile factorul politic nu va fi cel determinant și care ar putea să-i compromită afacerea.

Apropo de interferența factorul politic de care vorbeam la început. Deci, prudență, acesta ar fi cuvântul.

Iurie Reniță: Exact. Mai există această suspiciune. Nu este una determinantă, dar oricum ne străduim să o eliminăm.

Ați spus la un moment dat: rugăm firmele românești să treacă Prutul cu investiții.

Iurie Reniță: Și rămâne în vigoare acest apel. Investițiile românești sunt binevenite în RM, de altfel ca și oricare alte investiții. Dar cele românești sunt în imediata vecinătate.

Excelență, noi vrem să vină investitorii în RM, dar cât de atractivă este aceasta pentru ei? Ce le oferim noi? Cum îi facem să depășească prudența de care vorbeam mai sus?

Iurie Reniță: Recent, domnul vicepremier Valeriu Lazăr, ministru al economiei, a fost pentru a doua oară la București și, în mare parte, a fost și contribuția ambasadei noastre de aici. În cadrul unui forum internațional dumnealui a prezentat argumentele concludente despre oportunitățile investiționale în RM. S-a vorbit despre ceea ce oferă România și ce oferă RM, despre facilități. Să știți că mulți dintre oamenii de afaceri din România au rămas perplecși de oportunitățile mult mai avansate pe care le oferă RM. Nu le cunoșteau și e regretabil. Dar ambasada nu e în măsură să asigure de una singură o popularizare sau o informare a tuturor.

Este liantul…

Iurie Reniță: Exact. Noi ne străduim. Suntem inițiatorii și organizatorii diverselor întrevederi și acțiuni, dar și factorul economic și politic de la Chișinău trebuie să se implice, să fie cât mai des prezent aici, în România. În plus, constat cu mare regret că RM este încă o țară necunoscută în România. O demonstrează un recent sondaj Soros.

Dar în același studiu se mai arăta că cei din dreapta Prutului au deschidere către basarabeni și chiar o parte  dintre ei sunt pro-unire.

Iurie Reniță: Indiferent de care ar fi opțiunile este totuși regretabil că noi până acum suntem necunoscuți. Urmează noi înșine să ne edificăm, să propunem noi soluții, să ieșim și să ne manifestăm mult mai activ pe plan bilateral, dar și pe plan regional și internațional.

„Pledez pentru o unire a eforturilor”

În acest context, o întrebare pregătită din timp. O parte a opiniei publice din R. Moldova are o abordare unionistă în relația cu România, iar de cealaltă parte poziția oficialităților de la Chișinău și Bucrești este aceeași – cele două state sunt independente si suverane, iar „unirea” va avea loc in UE. Ce spuneți acestor oameni care ar putea fi, de ce nu, dezamagiți în aspirațiile lor unioniste?

Iurie Reniță: Cred că dacă pornim de la obiectivele strategice ale RM de integrare în UE elementul sau subiectul, pe alocuri sensibil, al unirii este unul prezent atât la București, cât și în RM. Eu însă aș dori să menționez că noi suntem deja uniți prin aceeași cultură, istorie, abordare, prin sprijinul României vis-a- vis de integrarea europeană a RM și sprijinul RM față de unele obțiuni ale României. Deci, aș pleda mai degrabă pentru o abordare și unire a eforturilor pentru a atinge un obiectiv major al RM  - integrarea în UE.

Deci rolul dvs. la București este să vorbiți despre uniune și mai puțin despre unire?

Iurie Reniță: Integrarea noastră în UE va așeza lucrurile spre bine.

Dar integrarea în UE se face prin anticamera NATO, iar Republica Moldova are o Constituţie care nu-i permite accesul în această structură pentru că este un stat neutru.

Răspunsul E.S. Ambasadorul R. Moldova la București – Iurie Reniță, precum și continuarea dialogului o puteți asculta de la minutul 24.25 din audio inserat în text. Mai vorbim despre ce politică de personal a adoptat domnia sa la ambasadă, în ce proporție a fost schimbat personalul de pe vremea comunistă și care sunt proiectele prioritare care ar putea fi valorificate în viitorul apropiat în comun de către R. Moldova și România. Mai aflați cum vede diplomatul poziţionarea Republicii Moldova în raport cu Rusia și cât de pragmatic poate rămâne Chişinăul în fața acțiunilor rusești din ultima perioadă. Aflăm de asemenea de la Excelența Sa și detalii despre măsurile întreprinse pe dimensiunea culturală bilaterală, ignorată până în 2009 de către autoritățile comuniste de la Chișinău, dar și care este evolutia discuțiilor în chestiunea transnistreană si dacă vede invitatul meu găsirea unei soluții. Iar la final aflați ce spune diplomatul despre colaborarea moldo-română în cazul unei eventuale destrămări a Alianței pentru Integrare Europeană.

Audiție plăcută.