Chişinău, oraş al businessului sălbatic

Pentru CAPITALA.MD

Chişinăul se extinde, iar împreună cu el şi mediul de afaceri. Dar această creştere nu este acompaniată de o modernizare autentică a oraşului. Dezvoltarea infrastructurii este substituită cu „cârpirea” acesteia preponderent cu ocazia campaniilor electorale. Renovarea capitalei a devenit un „mit” în care orăşenii nu mai cred sub presiunea realităţii urbane, care descompune imaginea capitalei. În loc de oraş european vedem o panoramă provincială, cu drumuri perimate, blocuri sovietice prăfuite şi clădiri „moderne”, apărute în locuri neautorizate, deasupra monumentelor istorice, fie în faţa blocurilor de locuit. Dacă drumurile deteriorate sunt lăsate pe seama administraţiei cu buget auster, atunci grija pentru clădirile învechite se pare că şi-a asumat-o mediul de afaceri. Dar în loc de proiecte cu valoare adăugată pentru interesul comunitar şi sustenabilitatea urbanistică a oraşului, „rechinii” mediului de afaceri sunt ghidaţi de raţionamente economice egocentriste.

Cunoscând bine specificul locuitorilor capitalei atraşi de politică, fie concentraţi pe necesităţi de ordin vital, businessul foloseşte lacunele legale şi coruptibilitatea unor reprezentanţi ai administraţiei pentru a-şi lărgi influenţa în anumite ramuri economice. Afectate de interesele oamenilor de afacere sunt în primul rând „monumentele istorice”, calificate drept obiecte de prisos, ce încurcă dezvoltării „armonioase” a capitalei.

Una din victimele “businessului sălbatic” a fost şi „moştenirea istorică” de pe strada Vlaicu Pârcălab 71, cunoscută ca şi „prima poştă” a oraşului. Aceasta a fost sacrificată pentru ca proprietarii hotelului „Leogrand”, prin intermediul companiei “Leopress” SRL, să-şi poată lărgi spaţiul de lucru. Primăria municipiului a mimat protestul, nici poliţia nu a intervenit, în timp ce excavatoarele dărâmau ultimii pereţi ai monumentului. Primul inculpat este desigur businessul, deoarece a ocolit restricţiile legale, apelând la funcţionari mai puţin cinstiţi.

Puţini s-au răsculat împotriva „businessului sălbatic”. Aceştia, cunoscuţi sub numele de „poştaşii Chişinăului”, au arătat cu degetul la „LeoGrand”, declarându-i boicot pentru nepăsarea faţă de moştenirea istorică şi aspectul urbanistic lăsat oraşului în urma activităţii desfăşurate. Este un semn că oraşul Chişinău mai are „insuliţe” de oameni cu spirit civic.

Dar poate fi aceasta îndeajuns pentru a contracara iresponsabilitatea autorităţilor neprietenoase cu patrimoniul cultural, a pedepsi funcţionarii murdăriţi de corupţie şi a cere „businessului sălbatic” un comportament rezultat din principiile responsabilităţii social corporative?

În fine, un cuvânt trebuie să spună întreaga societate civilă, preocupată însă de competiţia pentru finanţare şi anchilozată în interese meschine de consum cât mai mare de granturi. De asemenea, mingea trebuie pasată şi către Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare care a coordonat crearea Reţelei Pactului Global în R. Moldova. Or, se pare că aceasta a promovat în van responsabilitatea social corporativă în mediul de afaceri local, odată ce unul din membrii Reţelei (LeoGrand) a dat undă verde pentru demolarea monumentului istoric de pe  strada Vlaicu Pârcălab 71.