În loc de adio...
Adieu... ai reușit să spargi în mintea mea prea multe. Adieu... chem cu desperare resemnarea - o curvă care mă înșeală mereu, mă lasă de unul singur când am atâta nevoie de ea. Vreau să ard cu tine, cu cea mai rămas din amintirea ta... Da, o simplă plăsmuire a conștiinței mele, da, am știut că vei dispărea imediat ce setea de tine va fi destul de mare ca să vorbesc fără minciuni. Vocea răgușită dinlăutrul meu strigă cu disperare numele tău. Trebuie să o înnec în nepăsare. Va fi altfel, dar nu va fi cum a fost cu tine. Intensitatea emoțiilor - nu mai are importanță cât ai fost și cum ai fost... AI FOST. Vrei sau nu - ai fost parte din mine, și un fel de recunoștință îmi curge prin vene. Adieu...
Sursa
2011-06-20 16:30:00