Gingivita

Gingivita este una dintre cele mai frecvente probleme dentare. Afecţiunea este cazută de igiena orală precară. Principalul simptom al gingivitei este tumefierea şi înroşirea gingiilor. Netratată, boala poate provoca apariţia paradontitei, o afecţiune dentară extrem de serioasă.

Principalul simptom al gingivitei este tumefierea şi înroşirea gingiilor. Gingiile sângerează cu uşurinţă, în mod special, în timpul perierii dinţilor. Gingia îşi modifică, de asemenea, culoarea, de la roz până la roşu închis. Totodată, lezarea gingiilor se produce cu uşurinţă în momentul perierii dinţilor sau al mestecării alimentelor.

Gingivita se referă la inflamaţia gingiei, structură care înconjoară baza dinţilor. Cauza apariţiei gingivitei este placa dentară, un film lipicios şi incolor de bacterii care îmbracă dinţii. Odată solidificată, placa se transformă în tartru. Formarea plăcii dentare şi a tartrului poate să irite gingia. Acumularea acestora creează pungi de bacterii între gingii şi dinţi, ceea ce poate determina inflamarea şi sângerarea gingiilor. Gingivita este o modificare a culorii, texturii şi a conturului ţesutului gingival, parţial sau pe întreagă circumferinţă a dintelui. Primele semne sunt o modificare discretă a culorii şi o tendinţa de sângerare din interiorul şanţului gingival. Gingivita este o boală care afectează doar gingia, se întinde sub linia de inserţie a gingiei, afectând ţesuturile de suport ale dinţilor şi osul, cauzând, astfel, apariţia parodontopatiei. Gingivita se manifestă prin gingii roşi, inflamate, care sângerează cu uşurinţă la periaj. Gingivita apare, în cele mai multe cazuri, în timpul pubertăţii, revenind pe parcursul vieţii sub diferite grade de gravitate. Formele uşoare de boală sunt frecvente la adulţi. Cel mai des întâlnit factor este igiena orală precară.

Gingiile sănătoase au o consistenţă fermă şi o culoare roz-deschis. Dacă observaţi că gingiile sunt tumefiate, foarte sensibile la atingere, sângerează cu uşurinţă şi au culoarea roşu-închis, s-ar putea să suferiţi de gingivită. Deseori, oamenii observă pentru primă oară o schimbare la gingiile lor atunci când remarcă faptul că perii periuţei de dinţi devin roz după ce se spală pe dinţi, semn că gingiile sângerează sub presiunea periuţei. Dacă aveţi astfel de simptome, consultaţi stomatologul. Determinarea stării de sănătate gingiilor se va face măsurând adâncimea spaţiilor dintre dinţi şi şanţurile gingivale. Radiografiile dentare pot fi, de asemenea, de ajutor medicului stomatolog.

Gingivita este deseori lipsită de durere şi trece neobservată. Dacă nu este identificată, gingivita poate duce la parodontită, o boală mai gravă care afectează structurile se susţinere ale dinţilor şi duce la căderea acestora.

Primul pas în tratarea gingivitei este curăţărarea dinţilor, îndepărtatea plăcii dentare şi a tartrului. Această curăţare poate provoca dureri, în special în situaţia în care gingia este sensibilă. Procedura de curăţare este cunoscută sub numele de detartraj. Dinţii cu defecte de aliniere, plombele ieşite în relief sau lucrările dentare prost realizate, cum ar fi punţile şi coroanele, pot face dificilă îndepărtarea plăcii dentare. Dinţii pot fi îndreptaţi pentru a minimiza acumularea plăcii dentare, plombele pot fi înlocuite, iar lucrările dentare pot fi refaşonate.

Dacă îţi îngrijeşti bine dinţii periindu-i corect în fiecare zi, curăţându-i cu aţă dentară în mod regulat şi apelând frecvent la curăţarea profesională, şansele de a face gingivită scad foarte mult.