Apel la raţiune în ultimul ceas

Ziua de duminică, 19 iunie este ultima şansă a noastră, a tinerilor, cînd mai putem menţine Chişinăul Capitală a Ţării. După felul cum va fi după, – se va judeca despre Noi, despre Ţara noastră. Chişinăul este principala redută în calea comuniştilor, care-i împiedică să întoarcă îndărăt cursul democratic şi european al Ţării, pentru care v-aţi ridicat şi jertfit la 7 aprilie. Slăvesc această zi nespus de mult, dar nu e bine să ne construim istoria numai din „7 aprilii”, – trebuie să creăm, să producem, să ne afirmăm, iar pentru aceasta avem nevoie de timp şi de un Chişinău liber şi democratic.

În cazarme nu se produc valori, oricît de inteligent ai fi. Suntem la un pas de o eventuală prăbuşire. Totul depinde de noi, – ce vom face în această zi?

Diavolul este inteligent, ştiut lucru. Priviţi cu cîtă iscusinţă, cu cîţi actori au vehiculat tovarăşii programe şi platforme sociale care au tulburat minţile alegătorului plin de nevoi şi griji, care, în parte, mai este şi în criză de vîrstă, şi obosit de aşteptări şi care chiar i-a crezut şi riscă acum să insiste în greşeală. Greşesc profund – greşesc amarnic.

Adevărul este că mesajul social şi justiţiar al tovarăşilor trebuie să-l ascundă pe cel politic, care va fi descoperit de dînşii mai încolo, prin fapte şi acţiuni despre care acum nu vorbesc.

Avem nevoie de programe sociale, avem nevoie de reforme. O Doamne, nimeni nu neagă acest fapt, din contra. Dar cît vor fi comuniştii o facţiune de neneglijat, – un lucru trebuie să-l însuşim: votul pentru Chişinău va fi unul politic, indiferent cine-l va întruchipa din echipa pro-europa – Chirtoacă, Buliga…

Astăzi e sortit să ducă această povară plină de speranţe Dorin Chirtoacă, care si el e departe de a fi perfect, dar nu putem să-l punem pe o bancă cu Dodon, cu viclenia, cu minciuna.

Despre perfecţiune, pe care e natural să o dorim, la elitele politice, la cele sociale şi culturale, – vom vorbi după şi va trebui să ne asumăm curajul să vorbim. Dar acum, să ne proiectăm cu toată inteligenţa pe soarta Chişinăului.

Consiliul municipal al Chişinăului, care din start este neproductiv, este comunist. Rămîne Primarul General al Capitalei, care odată venit învingător, va fi şi autoritate şi simbol. E grea povară pentru Chirtoacă, dar acesta îi este destinul.

Ce-ar însemna pentru noi, dar şi pentru toată Ţara, pierderea capitalei?

Aceasta ar însemna, fără doar şi poate, „tiraspolizarea” Chişinăului, comuniştii nu au altă cale să supravieţuiească.

„Tiraspolizarea” Chişinăului ar însemna „transnistrizarea” R. Moldova, – lucru care se va produce peste voinţa noastră, pe cînd totul trebuie să fie invers.

Şi una şi alta ar însemna un zid al plîngerii în calea spre Europa, întoarcerea înapoi şi înmormîntarea speranţelor.

Şi toate acestea ar putea să se întîmple, nu din cauza că comuniştii ar fi mai convingători sau mai efectivi social, dar cel mai probabil din cauza că sunt mai organizaţi. Aceasta ar putea să se întîmple din cauza indiferenţei noastre, a leneviei intelectuale, care nu dă greutate fenomenului politic ce ne domină, decît în momentul cînd ajunge cuţitul la os. Şi atunci toţi sunt vinovaţi sau respectiv, toţi sunt drepţi. Nu dea Domnul!

De cîte generaţii de jertfă mai are nevoie acest Neam ca să se aşeze? 20 de ani au fost puţini? Să-i mergem oare toţi cei 40 biblici? Dumnezeu va veni către Noi cu o măsură mai mică, dar şi noi trebuie să punem osul.

Dragi, prieteni, am ieşit din sesiunea de vară, ne bucurăm mai mult sau mai puţin de succesele obţinute, suntem în faţa caniculei cu planuri şi vise. Dar, vă rog, vă îndemn nu plecaţi din Chişinău, la munte, la mare, la rude, la ţară, se rabdă. Reţineţi-vă la facultăţi – să fiţi prezenţi ca la datorie!

Aceste alegeri vor fi ale noastre, ale tinerilor şi, în aceste puţine zile, să muncim pentru ele, să asigurăm ieşirea la vot, partea slabă  a noastră. Nu zăboviţi să contactaţi toţi prietenii, colegii, rudele şi apropiaţii, treceţi cu ochiul peste carnetul cu telefoane – o să descoperiţi posibilităţi şi posibilităţi. Vă asigur că o să fiţi întîmpinaţi cu înţelegere cînd veţi păşi pragul casei sau veţi intra în curte şi veţi vorbi cu toată sinceritatea tinerească alegătorului, care a înţeles că este minciunit cu atîtea promisiuni vărgate şi care are nevoie doar de un îndemn sincer, să nu-şi lipsească copiii de viitor, să nu lovească în demnitatea noastră printr-o înrăire de moment.

Fac acest îndemn şi din postura de deputat în Parlamentul Tinerilor al R. Moldova, de unde v-am promis că vă voi promova şi prezenta interesele, că o să fac un pas înainte acolo unde o să aveţi nevoie de ajutor. Dar ce interese aş putea să vă apăr într-un Chişinău comunist? Nici unul – ne vom lamenta împreună, ne vom declara jertfă şi ne vom consuma în zadar aceşti ani frumoşi. Această „perspectivă” nu mă ademeneşte, îmi este contraindicată. Să îndrăznim şi vom izbuti. Acum!

Fac acest apel la raţiunea de a fi în ultimul ceas, nu mai este loc pentru emoţii şi nu este loc nici pentru „fie ce-o fi”. Consecinţele se anunţă a fi sumbre de tot,dacă, Doamne fereşte, nu vom reuşi.

Fixaţi-vă bine scopul: „Duminică, 19 iunie,  orele 21:00, Dorin Chirtoacă – Primar General de Chişinău!”

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Radu Vodă