Conform unui studiu recent, efectuat de Fondul ONU pentru Populaţie (UNFPA), Republica Moldova, în cazul menţinerii actualelor tendinţe în domeniul demografic, până în  anul 2050, va înregistra o reducere cu un milion de persoane a populaţiei sale, ajungând la 2.000.000 de locuitori.             Alte pronosticuri sunt şi mai sumbre. Acelaşi Fond ONU pentru Populaţie, împreună cu Institutul pentru demografie din Viena, estimează că până în anul 2030 populaţia Republicii Moldova se va reduce până la un milion 500.00 de persoane.             Unul din principalii factori care afectează profund procesele pozitive demografice din Republica Moldova este exodul masiv de populaţie care se îndreaptă cu preponderenţă către ţările bogate din Occident. Colapsul economiei de tip sovietic, pauperizarea unor categorii sociale importante, tranziţia interminabilă, lipsa unor politici economice şi sociale coerente au provocat acest exod de populaţie fără precedent din Republica Moldova către ţările dezvoltate din Vestul Europei şi Federaţia Rusă. Populaţia de vârstă reproductivă părăseşte în număr mare ţara, periclitând în mod alarmant procesul procreativ din Republica Moldova. În felul acesta, noi ne-am constituit într-un furnizor important de populaţie tânără şi de vârstă medie pentru un şir de ţări mai bogate, contribuind astfel la stoparea declinului lor demografic.             Procesul de depopulare accelerată a Republicii Moldova este însoţit de o scădere alarmantă a indicelui natalităţii şi de o creştere a indicelui mortalităţii. În perioada anilor 1990- 2007 natalitatea s-a redus de la 18 la 10 născuţi la mia de locuitori. În acelaşi timp, în aceeaşi perioadă, mortalitatea a înregistrat o creştere de la 10 la 12 persoane. Proporţiile catastrofei demografice din Republica Moldova sunt amplificate şi de creşterea  numărului divorţurilor şi reducerea numărului de căsătorii. La ora actuală, numărul căsătoriilor s-a egalat cu numărul divorţurilor. Reducerea natalităţii este alimentată, în mare măsură, de fenomenul sărăciei şi de asistenţa socială şi medicală inacceptabilă pentru categoriile socialmente vulnerabile. Costurile mari ale medicamentelor precum şi ale poliţei de asigurare îi privează pe mulţi cetăţeni moldoveni de posibilitatea de a beneficia de un tratament medical calificat. La ora actuală, rata fertilităţii în Republica Moldova este de 1,2 copii. Pentru stoparea acestui declin periculos demografic  ar fi necesară  o rată a fertilităţii  de 2,1 copii  pentru fiecare familie.             Pe acest fundal defavorabil a crescut ponderea populaţiei în etate. În spaţiul rural persoanele cu vârstă mai mare de 60 de ani formează 15,2% din întreaga populaţie sătească, iar în spaţiul urban - 11,8%. În felul acesta, coeficientul îmbătrânirii populaţiei Republicii Moldova a înregistrat o creştere de la 12,8% în anul 1990, la aproximativ 14,1%  în 2006, rata mortalităţii fiind de 14%.             Speranţa de viaţă în Republica Moldova este una dintre cele mai scăzute în Europa – cu peste 11 ani mai mică decât în ţările Europei. În timp ce media în Europa este de 79,06 ani, la noi este de 68,5 ani. Speranţa de viaţă la bărbaţi în Republica Moldova este de 65 de ani, iar la femei – 72  de ani. În spaţiul rural speranţa de viaţă este cu trei ani mai redusă pentru ambele sexe.                 Pe fundalul sărăciei şi exodului masiv de populaţie se amplifică un alt fenomen social negativ – abandonul şcolar şi reducerea gradului de şcolarizare a tinerei generaţii.             Exodul masiv al cetăţenilor moldoveni peste hotare nu a fost deocamdată stopat şi nici chiar diminuat. Cele 300.000 de noi locuri de muncă promise de guvern, precum şi salariul mediu de 300 de dolari au rămas doar simple promisiuni electorale.             În felul acesta, sărăcia continuă să facă ravagii în cadrul mai multor categorii sociale de cetăţeni moldoveni, determinându-i să părăsească meleagurile natale în căutarea unor posibilităţi de supravieţuire.             Lipseşte o strategie de Securitate Demografică, elaborări fundamentale coerente şi eficiente în domeniul politicilor sociale urbane şi rurale.             Lipsesc cercetări profunde cu privire la tendinţele demografice negative din Republica Moldova şi politicile pe care trebuie să le implementeze în acest domeniu autorităţile statului. Nu se alocă surse financiare din bugetul naţional pentru efectuarea unor studii academice fundamentale, necesare pentru identificarea unor soluţii adecvate pentru depăşirea fenomenelor negative demografice. Executivul se mulţumeşte deocamdată doar cu acumularea unor studii efectuate de un şir de organisme internaţionale . Lipsesc programe pentru promovarea unei politici eficiente în stoparea exodului de populaţie şi de utilizare eficientă a veniturilor provenite din munca prestată de cetăţenii moldoveni peste hotare în scopul dezvoltării bussinesului  mic şi mijlociu. Lipseşte o concepţie şi un program naţional eficiente de reglementare a proceselor migratorii şi de diminuare şi depăşire a altor fenomene demografice negative, precum sunt reducerea natalităţii, creşterea mortalităţii etc.         Lipsa unor politici coerente stimulatorii ale creşterii natalităţii lipsesc cu desăvârşire. Cei 150 de lei oferiţi în calitate de subvenţie lunară de stat pentru creşterea unui copil nu au efectul stimulatoriu pentru a determina familiile tinere să zămislească mai mulţi copii, ci din contra, îi determină pe o mare parte să renunţe la  naşterea unui copil şi cu atât mai mult, a mai multor copii. De-a dreptul umilitoare este subvenţia lunară de 50 lei acordată de stat familiilor sărace pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3-16 ani. Remarcăm în acest context, că această sumă mizerabilă de 50 de lei se menţine de-a lungul ultimilor 6 ani de zile. Fracţiunea parlamentară a PPCD, atunci când se discută de fiecare data Bugetul asigurărilor sociale, pledează, în mod consecvent şi argumentat pentru majorarea considerabilă a acestui tip de subvenţie.              În asemenea circumstanţe dramatice, este necesar ca Parlamentul Republicii Moldova să adopte un complex de măsuri pentru stoparea colapsului demografic şi redresarea situaţiei în acest domeniu.