Azi mai liberi decât acu 20 de ani…cu mai multă presă, cu mai multe posturi TV, de centru, de dreapta, de stânga…Moldova ai mass-media liberă!
Şi totuşi mă întrebam în una din zile când pregăteam comunicate de presă pntru colegii mei jurnalişti până unde ajunge această libertate, cât de mult o valorifică ei şi mai ales în ce scop.
De multe ori, când eram telefonată la birou pentru a concretiza ceva despre vre- o şedinţă a Curţii de Conturi, unii dintre colegii de breaslă, de la capătul firului, mă întrebau agitaţi: “Da este vre-o fraudă?”, “S-au furat bani mulţi?” “Cine o să fie judecat?”, “O să-i trageţi la răspundere?” şi de fiecare dată veneau mulţi…dacă răspunsurile mele la întrebările de mai sus erau afirmative.
In caz contrar nu venea nimeni, nu veneau atunci când era vorba despre audit al performanţei care scotea în evidenţă o gestiune financiară bună…asta nu e interesant…şi poate au dreptate!
În realitate însă, mulţi dintre acei care veneau la şedinţele Curţii erau departe de segmentul de audit…mi-amintesc cu ruşine cum o jurnalistă tinerică, dar cu pretenţi guliverice mi-a şoptit: “Pe căldura asta numa de banii lor îmi arde, mai ales că nu înţeleg nică!” Şi am roşit atunci, de ce nu înţelegea ea nimic, doar noi spuneam clar unde a mers fiecare leu…şi i-am dat şi o copie a raportului, dar la interpretat eronat…nici azi nu a făcut rectificările de rigoare, chiar dacă am rugat-o omeneşte!
Dar presa e liberă la noi, oricît aţi nega asta, priviţi-i pe Cheianu şi Durbală…lor nu le închide nimeni gura, deci suntem mai liberi decît acu 20 ani…mai liberi, dar nu suficient de profesionişti…(şi aici nu mă refer la maieştrii menţionaţi mai sus!!!!)
Jurnaliştii trebuie să fie oglinzi retrovizoare ale societăţii, trebuie să fie corecţi şi întotodeauna documentaţi…dar, avem ce avem!
La mulţi ani, dragi colegi, dragi profesori, care m-aţi învăţat că jurnalistul este ochiul mereu de veghe al societăţii, dragi temerari, ai jurnalismului de calitate!
