Niciodată nu reuşesc nimic,timpul trece prea repede.De fapt poate vina este a mea,pentru că las totul pînă în ultimul moment ? Nu,nu are cum,mereu încerc să fac de toate într'o singură zi şi la urmă îmi rămîn lucruri pentru a doua zi şi din a doua zi trec pe săptămîna viitoare şi tot aşa.
Uite,chiar şi acum,am atîtea de început şi de terminat.Am de prezentat la examen trei mape (treb' să le învăţ pe toate 3),am de citit patru cărţi,teme pentru vacanţă,de învăţat un spectacol,trebuie să mă pregătesc pentru trei teste,un proiect la franceză,să mai pregătesc şi un dans la muzică ( că profa aia,nu poate pînă nu scoate tăt sucul din mine).Şi cam atît.Aaa,maai sunt.Înafară de faptul că la şcoală mă fac bucăţele,treb şi părinţii să mă streseze cu lucruri de genu : De ce nu ai făcut curat la tine în cameră ? De ce ne'i adus 7 la istorie ? De ce nu înveţi ? Mai ai de stat la computer ? Mai ai de ascultat muzică ? Şi continuă aşa toată ziua,pînă cînd nu m'am dus la culcare şi a doua zi din nou aceeaşi istorie.Am început deja să iubesc şcoala,pentru că cel puţin acolo nimeni nu'ţi ţine predică şi nu te critică pentru ceea ce eşti.
Uneori,aş vrea să dispar undeva,unde să fiu singură şi să ştiu că acel loc este doar al meu,să mă simt în siguranţă şi să mă admir.Să nu mai am frică de timpul care trece atît de repede,de ce gîndesc persoanele despre mine sau despre cum să'mi petrec ziua.Să fiu liberă să meditez.Să rîd fără nici un motiv şi să alerg ca o nebună.Este tot ce doresc,un colţişor care să fie doar al meu.
