Şcoala noastră, dacă dorim să aducă rezultate bune, trebuie readusă la forma ei tradiţională.

În ce constă aceasta?

Mai întîi vă prezint o situaţie paralelă din lumea necuvîntătoarelor, pentru a înţelege mai bine contextul:

“Avem exemplul cu puiul de găină care a crescut alături de un cîrd de răţuşte, exemplu pe care-l voi reproduce din memorie: “Din prima zi de viaţă, un pui de găină a fost schimbat la o raţă care avea cîteva răţuşte, de asemenea abia ieşite din ou. Totul a decurs bine în primele săptămîni de coexistenţă. Puiul s-a încardat foarte bine în modul de viaţă al răţuştelor cu puf. Mîncau aceeaşi mîncare şi se încălzeau sub aripa aceleaşi mame. Şi această situaţie relativ bună a continuat pînă într-o zi… Răţuştelor deja le căzuse puful, locul căruia a fost luat de pene. Acesta este timpul cînd deja raţa trebuie să-ţi înveţe ordaslele arta înotului.

Şi a sărit raţa în iaz. Răţuştele după ea, cîte una, încetul cu încetul. La început mai timid, dar s-au adaptat rapid. Dar iată că puişorul nostru ezita să facă acest pas. În cele din urmă s-a aruncat în iaz, crezînd că se va deprinde asemeni răţuştelor.

Dar, din păcate, nefiind dotat cu pene dese şi membre inferioare plate, s-a dus la fund peste cîteva clipe.

Şi a murit…”

Cam aceeaşi este situaţia din sistemul de învăţămînt socialist de azi. Băieţii şi fetele laolaltă, sunt crescuţi în clase în care predau atît profesori, cît şi profesoare. Nu se pune accent mai deloc pe caracterul de gen al elevului, iar asta are efecte grave pentru dezvoltarea personalităţii sale. La fel ca puiul din exemplul de mai sus, ei sunt crescuţi în spirit străin rostului lor în acestă societate. Şi prin urmare, să nu ne mirăm că mulţi din maturii de azi, îşi încurcă funcţia socială – bărbaţii au grijă de copii, iar femeile îşi lustriesc cariera. 

Problema principală este următoarea:

  • În şcolile noastre elevii sunt crescuţi în spiritul feminismului, şi nu se pune accent deloc pe forma tradiţională a şcolii.

Spuneam de efectele regretabile pe care le provoacă această situaţie. Să vedem care ar fi acestea:

  1. Băieţii şi fetele, nu sunt crescuţi în spiritul masculinităţii, respectiv al feminităţii. Să ne închipuim că în personalitatea fiecărui băiat sau fată este un gol care trebuie umplut cu caracteristici bărbăteşti, respectiv feminine. În sistemul actual de învăţămînt aceste goluri nu sunt umplute decît foarte puţin, ceea ce creează grave lipsuri şi dereglări de personalitate.
  2. Mai mult. În locul caracteristicilor potrivite pentru personalitatea lor, elevilor le sunt implantate caracteristici străine. Spre exemplu, băieţii, avînd preponderent profesoare, vor deprinde un caracter feminin: vor fi slabi de fire, neputincioşi, afectivi, lenoşi, etc. Iar fetele nu vor deprinde capacităţile de care au nevoie în viaţă, ci anume pe cele de care ar trebui ferite, devenind individualiste, emancipate, răzvrătite şi anarhice.

Ca o consecinţă generală putem afirma fără riscul de a greşi, că sistemul actual de învăţămînt, în care nu se respectă forma tradiţională a şcolii, are ca efect direct producerea unor generaţii lipsite de caracteristicile de gen. Astfel bărbaţii de mîine, în loc să fie muncitori, aristocraţi, luptători şi demni, nu vor fi decît nişte combinaţii nereuşite între bărbat şi femeie: leneşi, slăbicioşi, amnezici, profitori, etc.

Iar femeile de mîine nu mai sunt educate în spiritul feminin, aşa cum s-ar cuveni unei societăţi care se respectă. Ele sunt educate să lupte pentru emancipare, să se creadă capul familiei, să aibă o carieră şi un trai cît mai comod, fără de copii.

Iar acesta este un lucru grav. Iată aceasta este o chestiune de securitate naţională.

Orice membru al societăţii noastre, orice om căruia îi pasă de viitorul acestui neam, conştientizează din start acest pericol. Prin urmare, socotim că ar fi nu doar oportună, ci chiar primordială o reformă în educaţie, care să cuprindă printre altele:

  • revenirea la forma tradiţională a şcolii, în care şcolile să fie separate pe principiul genului: şcolile de băieţi aparte şi şcolile de fete aparte. (Adăugăm că acestă formă de şcoală predomina în perioada interbelică, şi a dat rezultate deosebit de bune).
  • reducerea pe cît posibilă a femeilor din cadrele didactice în detrimentul bărbaţilor. Pentru clasele de băieţi profesorii să fie numai bărbaţi, pentru a se cultiva astfel disciplina, bărbăţia şi spiritul de luptător. Iar clasele de fete, să fie educate în mare parte de profesoare, mai ales la discipline în care se cultivă spiritul maternului.

Revenirea la forma tradiţională a şcolii este deosebit de necesară la ora actuală. Este îndeajuns să privim la dezastrul provocat de “feminizarea” continuă de 70 de ani a sistemului de învăţămînt pentru a ne da seama de acest lucru.

Vremurile în care trăim sunt grele, iar viitorul se anunţă a fi şi mai dur. Pentru asta avem nevoie ca elevii să fie crescuţi pentru a fi bărbaţi puternici, cu demnitate, harnici şi iubitori de neam, iar elevele – pentru a fi mame iubitoare, harnice, supuse bărbatului şi capabile de a întreţine bunovoinţa în sînul căminului familial.