O scris Viorel Mardare un articol. Si iaka lumea comenteaza. Priciom copy-paste-om.

Nu. Atata timp cat se pretinde la o piata media, la o notiune de artisti, cantareti, persoane publice – tre sa te conformezi la ideea (fie ea gretoasa ori nu) ca toti sunt susceptibili de critica. Suprarealismul articolului, descalifica prin definitie orice tentativa de “angelizare” a tuturor celor care “in sudoarea fruntii” creeaza ceva. Parerea Liliei este super pantovaya in contextul istoric in care majoritatea democratica a acceptat-o pe Nelly ca (pauza) cantareata si este mandra atunci cand ea ne reprezinta undeva. Peste hotare, preferabil. Dar nu si in contextul involburat al prezentului, care, dupa cum bine am invatat la scoala, este mereu in miscare. Prezentul in sens ca. Azi, doar daca nu esti Buddhist sau ipocrit, tre sa fii de acord cu faptu ca se traieste numai cu fast-food. Cei care vorbesc despre VALOARE si au in vedere altceva decat Van Gogh, Mamele surogat sau Solidaritatea poporului japonez, trebuiesc impushcati. Asta unu la mana. Doi la mana, nimeni, niciodata, in nici un caz, nu va regreta adanc si cu stupoare DISPARITIA BRUSCA a MassMedia din RM. Punct. Insa daca prin lege, cumva, ipotetic, s-ar interzice NUNȚILE in RM – AUĂLEU ȘI VAI DE MINE!!! DOUAZECI DE MII DE NUNTI PE ANI!!! Uite-atunci CATASTROFA!!!
Cu aceasta ocazie propun sa comandam la IMAS un studiu, sa vedem ce-o sa iasa.

Acum altceva. A numi gretos incercarea lui Viorel Posmotrel (regizor&blogger) de a dezghioca un nod care de ani buni se crede a fi “grup de artisti”, este cel putin nechibzuit.
Exista cateva televiziuni, cateva posturi de radio, si cateva reviste. Nu am timp sa va spun cat de infecte si embrionare sunt primele, cat de inutile sunt celelalte si cat de vandute si cele-lele-lele. Dea triilea, in sens ca. Nush cum se conjuga. Dar, tre sa avem rabdarea ca lucrurile vor capata o dezvoltare normala, nu-i asa? Asa cum lumea NORMALA intelege ca televizorul nu este forta diabolica menita sa distruga piata cartii, asa cum lumea NORMALA intelege ca bucile, si nu sufletul, este ceea ce relaxezi urmarind Sare si Piper sau Desteptarea. Rareori, telespectatorilor, le sunt solicitate coridoarele mintii. Rareori parerea ta, in strada, conteaza. Rareori, “anume datorita tie, noi suntem aici pe scena, eu si sotul meu Jay-Z, multimilionari in Euro”. Verstehst du mich?

In mod analog, ma adresez si celuilalt pol. Artist esti tu, cantaret, superstar, vedeta, Dj, Pj, prezentator TV, politician (!) – tre sa fii pregatit de un lucru care in mod sigur ti se va intampla in caz ca te aventurez in treaba asta pentru mai mult timp. Pareri vor fi. Si rele si bune. La un moment dat, sa dea Nietzsche, parerile vor fi multe. Atunci tu, ca Caesar in fata multimii vei iesi zambind, admirand muritorii, auzind din coltzuri neobrazatele si blandele ”bîc-canciugă” rostite de cei care participa la concurs, de cei care comenteaza insistent pe facebook, de cei care fac din Unimedia o lume aparte. Doar atunci, sa dea Nietzsche, tu vei intelege “cat de mult s-a schimbat lumea”, doar atunci ti se va deschide taina – cine castiga in lupta “calitatea vs cantitatea”. Doar atunci, in clipa Marei Revelatii, tu nu te vei sfii sa raspunzi la umila intrebare a mucosilor de jurnalisti ce sunt ei ”cum descifrati cuvantul vedeta”. TU – vei fi multicolor. Tu – vei straluci. TU – vei fi SOLICITAT! Unii te vor aclama, altii vor plange la ceea ce spui, altele vor tremura orgasmic la vazul tau, iar ceilalti (de preferat, majoritatea) te vor crede un gavniuk, INSA, din pura fatarnicie, nu te vor respine niciodata.
Of, important e ca eu o iubesc pe mama si ea este mandra de mine! Pupici!