De mai mulţi ani, locuitorii din Floriţoaia Nouă şi Grozasca erau nevoiţi să meargă pe jos mai bine de 5 km pînă la Floriţoaia Veche pentru a lua un transport de rută, darîn cele din urmă şi-au rezolvat această problemă. Sătenii din localităţile Flo­ri­­ţoaia Nouă, Floriţoaia Ve­che şi Grozasca din raionul Ungheni, fostul judeţ Un­gheni, nu au avut răbdare să aştepte implementarea de către Guvern a „Strategiei infrastructurii transportului te­-restru pentru anii 2008-2017” şi au reuşit, cu ajutorul Prog­ra­mului de Dezvoltare Loca­lă Integrată (PDLI) / PNUD Mol­dova, să-şi repare drumurile. Odată cu reparaţia acestei porţiuni de drum s-a deschis o rută de transport de care beneficiază circa 1300 de să­teni ai localităţilor Flori­ţoaia Nouă şi Grozasca, locuri ca­re „au fost cu adevărat uitate de Dumnezeu”, zice primă­riţa comunei Floriţoaia Ve­che, Margareta Baban. Au fost remuneraţi La repararea drumului au luat parte 261 de locuitori din cele trei sate, iar munca lor a fost remunerată. Astfel, lu­mea şi-a recompensat cît de cît pierderile suferite din cauza secetei din vara anului trecut. Primăria a primit de la donatori suma de 273 mii de lei, ea însăşi contribuind cu 15% din această sumă sub formă de materiale de construcţie sau alte contribuţii nefinanciare. Margareta Ba­ban a spus că oamenii din ce­­le trei sate practic erau izo­- laţi, mai ales în sezonul ploi­lor. „Cînd se desfundau drumu­rile, pierdeam orice legă­- tură cu lumea. Nu am aşteptat să vină şi să ne facă cine­va drumurile, ci ne-am mo­bi­- lizat şi am reuşit să ne facem viaţa mai uşoară”, ne spune cu mîndrie Margareta Baban. 20 de localităţi beneficiare Comuna Floriţoaia Veche este una din cele 20 de localităţi incluse în Proiectul PNUD „Dezvoltare Comunitară” din cadrul PDLI. Locui­to­rii tuturor acestor sate din Moldova au avut prilejul să-şi compenseze parţial pier­derile suferite în urma se­ce- ­tei din 2007 şi totodată să efectueze lucrări utile întregii comunităţi. Una dintre condi­ţiile de participare la proiect este încadrarea în muncă a circa 100 de locuitori din ca­­-tegoria cea mai vulnerabilă din comunitatea respectivă, iar primăriile trebuie să identifice una sau mai multe probleme stringente cu care se confruntă localitatea şi să mobilizeze locuitorii la mun­că în folosul comunităţii. Vitalie Hadei (Reluare din “Jurnalul de Chişinău”, 8 februarie)