Patologia de baza si cauza cancerelor

CANCER II
Patologie de baza si cauzele cancerului

In acest capitol se va trata despre patologia de baza a cancerului, complexele cauze ale aparitiei cancerului, si partial invazia tumorei in tesuturile vecine si metastaza, adica trimiterea de celule canceroase la distante mari fata de tumora primara.
Cercetatorul stiintific in cancer R. Grant Steen, Ph. D., in lucrarea sa “A Conspiracy of Cells – The Basic Science of Cancer”, aparuta in 1993 compara celulele corpului omenesc in modul cum sunt organizate cu un partid politic. Fiecare celula, fiecare constituent joaca un rol bine definit. Desigur unii constituenti au un rol mai important decit altii, insa toti in ansamblu contribuie la buna functionare a partidului respectiv.
Un partid politic este vulnerabil la o conspiratie a constituentilor lui. In asemenea caz, interesul conspiratorilor este pus inaintea interesului general al partidului. De multe ori o asemenea conspiratie are o semnificatie minora, conspiratorii fiind izolati si anulati, sau sunt “lamuriti” si se intorc lucrind cot la cot alaturi de ceilalti constituenti. Dar uneori conspiratia lor reuseste sa scape de sub controlul partidului si atunci distrug propriul lor patid.
La fel si unele celulele ale corpului omenesc se organizeaza in conspiratii impotriva corpului din care fac parte si scapa de sub controlul impus lor. Dar in timp ce o conspiratie din sinul unui partid are un scop bine determinat, sa rastoarne propriul lor partid si sa impuna o alta strategie sau ideologie, o “conspiratie” a celulelor corpului omenesc au ca singur scop supravietuirea lor.
De cele mai multe ori “conspiratorii” sunt izolati si ucisi de catre sistemul imun al corpului, dar daca “conspiratorii” reusesc sa scape de sub controlul sistemului imun numarul lor incepe sa creasca in ratie geometrica astfel ca pina la urma sa duca la moartea corpului si cu aceasta ocazie si moartea lor, a “conspiratorilor”.

CRESTEREA DEZORDONATA A CELULELOR

Celulele corpului omenesc sunt supuse uneori la diferite forme de dezvoltare dezordonata, fara ca din aceasta crestere sa rezulte totdeauna cancer.
O asemenea crestere dezordonata a celulelor este hyperplasia, care se manifesta in special la oamenii batrini si consta in crestere unor noduli in prostata ce pot duce la obturarea canalului urinar, care poate fi fatala daca nu se recurge la operatie. Acelasi fenomen se intimpla si la femei tinere in timpul sarcinei, sau la femeile in virsta cind se formeaza noduli fibrocistici in sini. Acestea pot fi inlaturati chirurgical, sau cite odata dispar de la sine.
O alta crestere dezordonata a celulelor, mai grava decit cea mentionata mai sus, este dysplasia . Divizarea celulelor in tesuturi dysplasice par a fi normale, insa orientarea celulelor este alta, si de asemenea si numarul lor este mai mare. Aceasta forma se intilneste la femeile tinere prin ingrosarea celulelor la suprafata cervixului uterin, care in final duce la cancer. Insa si aceasta forma de dezordine poate sa regreseze uneori spontan.
O forma curioasa ce dezordin celular este metaplasia care consta in transformare anormala a unori tesuturi mature diferentiate, in alte tesuturi mature diferentiate. Un exemplu este transformarea tesuturilor cu care este captusit stomacul in interior, in tesuturi ce se gasesc in intestine. Sau alt exemplu este esofagita lui Barret cind celulele plate ce captusesc esofagul, sunt inlocuite cu celule glandulare ce captusesc stomacul.
Insa o forma foarte periculoasa este myeloid metaplasia splinei si ficatului, ce in mod normal nu sunt producatore de celule rosii ale singelui, insa incep sa produca celule rosii anormale. In final aceasta dezordine celulara duce la myelogenous leukemia o forma foarte grava de cancer.
Dar cea mai grava forma de dezordine in cresterea celulelor este anaplasia. Celulele anaplasice tind sa se dezvolte intr-o rata mult superioara celulelor normale, si pe deasupra intr-un mod aberant. Aceasta forma se gaseste in celulele canceroase. Tumorile benigne au celulele cu structuri asemanatoare celulelor normale, in timp ce celulele maligne au structurile de tip anaplasic.

TRANSFORMARILE PATOLOGICE ALE CROMOZOMILOR IN TUMORILE CANCEROASE

Cromozomii sunt molecule foarte mari ce se gasesc in nucleul fiecarei celule omenesti sau animale. Cromozomii sunt formati dintr-un ADN si o proteina si poarta toate informatiile genetice ereditare ale individului, om sau animal, si la divizarea celulei mame, se transmite in mod identic la celula fiica.
ADN sau in engleza DNA este acid deoxyribonucleinic care este un acid nucleinic cu o molecula foarte lunga formata din doua catene helicoidale. Este constituentul principal al cromozomilor si este de fapt elementul ce poarta toate informatiile genetice ereditare . O celula umana are 46 de cromazomi separati, fiecare fiind esential pentru functionarea celulei si fiecare trebuie sa se reproduca in celula urmatoare cind celula mama se divide.
Orice aberatie in cromozomi, duce la transformari aberante ale celulelor. Un numar de modificari patologice pot fi observate in cromozomii diferitelor cancere. A fost foarte greu sa se determine transformarile patologice ale cromozomilor, deoarece acestia nu pot fi vazuti nici la ultra microscop, insa cu ameliorarea tehiciii moderne s-a constatat ca in cancer cromozomii au structuri anaplasice.
O celula canceroasa are mai multi cromomozomi in loc de 46, si asta este o dovada sigura ca celula este canceroasa si ea functioneaza in mod aberant.
Fiecare forma de cancer are un numar diferit de cromozomi, (mai mare de 46), astfel dupa numarul cromozomilor se poate determina forma de cancer. Sa stabilit ca asa zisii agenti cancerogenici duc la transformari in componenta cromozomilor si implicit la aparitia cancerului. Acesti agenti sunt: radiatiile, fumatul, poluantii, etc.
Dupa cum am mai spus, fiecare transformare aberanta a cromozomilor, duce la transformarea aberanta a celulei. In general celulele canceroase sunt mai inchise la culoare, si pentru a le face si mai inchise se foloseste un agent de contrast ce se injecteaza inainte de CAT Scan, deobicei hemotoxylin-eosin.

STADIUL TUMOREI

Sa elaborat un sistem precis pentru a descrie stadiul tumorei, care este insa putin modificat in functie de fiecare tip de cancer. Voi utiliza sistemul englez de determinarea stadiului unei tumori primare. Acest sistem utilizeaza trei variabile: T, N, si M, unde T defineste tumora primara, care nu a apucat sa se raspindeasca in tesuturile vecine sau sa se metastazeze.
Tumora primara (T) are patru subcategorii: T1 este o tumora sub 2 cm in diametru si se limiteaza la tesuturile de origine. O tumora T2 are intre 2 si 5 cm. o tumora T3 are del 5 la 10 cm. si o tumora T4 are peste 10 cm. si care incepe sa invadeze tesuturile vecine sau sa erupa pe suprafata corpului.
Nodulii limfatici (N) au cinci subcategorii. O tumora N0 indica faptul ca nodulii limfatici nu sunt afectati. O tumora N1 inseamna ca a cuprins un nodul limfatic, dar acesta este mic de la 2 la 3 cm. in diametru. O tumora N2 indica participarea mai multori noduli limfatici in diametru de la 3 la 5 cm. in diamentru. Si partial prezentind invazie la tesuturile musculoase vecine. O tumora N3 arata participarea a numerosi noduli limfatici cu un diamentru intre 5 si 10 cm.si invazie la oasele invecinate, muschi si piele. O tumora N4 indica participarea nodulilor de la distante mari, si nodulul primar avind peste 10 cm. diamentru cu distrugerea tesuturilor adiacente.
Categoria metastaza (M) are cinci subcategorii dupa cum urmeaza: Categoria M0 descrie o tumora fara nici un semn de metastaza. O tumora M1 indica o tumora metastazata la un singur alt organ. O tumora M2 indica multiple metastaze si la un alt oragan insa cu disfunctiuni minore ale acelui organ. O tumora M3 indica metastaze multiple la multiple oragane, insa cu disfunctiuni minime. O tumora M4 indica metastazarea la multiple organe cu disfunctiuni de la moderate la severe.
O definire exacta a tumorii nu poate fi facuta insa in general stadiul tumorilor pot fi generalizate dupa cum urmeaza:

• Stadiul I (T1 , N0 , M0 ): Tumora primara este limitata la organul de origina si nu este nici o evidenta de metastazare. O tumora la stagiul acesta poate fi inlaturata chirurgical. In general rata de supravietuire este intre 70 pina la 90%
• Stadiul II (T2 , N1 , M0 ): Tumora primara sa raspindit in tesuturile vecine si in nodulii limfatici vecini. Tumora este operabila, insa din cauza invaziei in zonele vecine, nu va putea fi total extirpata si va continua cresterea. Rata de supravietuire este in general de la 45 la 55%.
• Stadiul III (T3 , N2 , M0): Tumora primara este mare, cu ramificatii in adincime in alte structuri. Sunt cuprinsi noduli limfatici, si acestea pot fi mai mari de 3 cm. in diametru. Tumora in general nu este complect operabila, rata de supravietuire este de la 15 la 25%.
• Stadiul IV (T4 , N3 , M4): Tumora primara este foarte mare (> 10 cm. in diametru), cu invazii adiacente in tesuturile vecine cu invadarea multipla a nodulilor limfatici. Cu evidenta metastazei la distanta, tumora este inoperabila. Rata de supravietuire este sub 5%.

Dupa cum se vede calea eficienta de a trata cancerul este; sa fie detectat inainte de a se raspindi la noduluii limfatici sau de a se metastaza. Deci o diagnoza intr-un stadiu incipient este salutara. Din pacate cele mai multe cancere se depisteaza cind este prea tirziu, si asta se intimpla sau din neglijenta pacientului, ori din neglijenta sau incompetenta doctorului.

CRESTEREA TUMOREI
Corpul omenesc este compus din cca. 75 de trilioane (7.5 x 1013 ) de celule, fiecare avind un ciclu de viata al ei propriu. O celula individuala se formeaza cind o celula mama se divide, formind doua celule fiice identice. Acestea la rindul lor merg pe drumul lor propriu, se divid in alte celule fiice si traiesc ciclul lor propriu de viata.
In timpul replicarii (divizarii), celula mama transmite celulelor fiice toate informatiile genetice ce sunt cuprinse in ADN ce este parte din componenta cromozomilor.
Proportia de celule ce se reproduc, atit in celulele normale cit si in tumori, este relativ mica. Bacteriile se divid cu mult mai rapid. De pilda o singua bacterie care produce doua fiice la fiecare 20 de minute, intr-o singura zi va produce un numar astronomic de progenituri si anume 2,400,000,000,000,000,000 (2.4 x 1021 sau 2.4 miliarde de trilioane).
Ce ne intereseaza pe noi este ciclul de reproducere a celulelor canceroase. De pilda cancerul de colon are ciclul de 39 de ore in timp ce cancerul rectal de 48 de ore. Leucemia are ciclu de 95 de ore si in general cancerele comune au ciclul cuprins intre 72 si 110 ore.
In mod practic spre a exprima rata de crestere a unei anumite tumori se foloseste, perioada de dublare a tumorii. De pilda perioada de dublare a cancerului pulmonar este de 18 zile. Perioada de dublare variaza foarte mult in functie de cancer, care poate fi intre 10 zile si 1,000 de zile in unele cancere cu evolutie foarte lenta, care din pacate sunt si cele mai greu de tratat.
Structural celulele canceroase sunt mai simple decit celulele normale si spre deosebire de acestea sunt nemuritoare. Totusi ele mor din diferite cauze, cum ar fi de foame daca li se taie sursa de alimentare cu singe din care ele se hranesc, insa nu mor “de batrinete”.

CAUZELE CANCERULUI
Complexul de fenomene din care rezulta cancerul se numeste cancerogeneza (in engleza carcinogenesis). Azi se fac intense cercetari in acest domeniu in dorinta de a elimina cancerul, eliminind cauzele care-l produc.
S-au idendificat un mare numar de cauze ce produc cancerul si totusi nu se cunosc toate. Ne vom ocupa de cele mai importante, caci pina acum s-au identificat peste 50 de cauze si in acest articol este imposibil sa le cuprindem pe toate.

FACTORII DE EREDITATE IN CANCEROGENEZA

Sa observat o legatura intre aparitia unor cancere si factorul ereditar. Din aceasta categorie fac parte: cancerul de sin, cancerul de colon si rectum, cancerul de prostata precum si alte forme de cancere comune. Cancerul de sin se observa la bunica, mama, fiica, sora si matuse. Se pare ca acest tip de cancer se mosteneste prin gene. Cancerele ereditare apar la tinerete si pot apare simultan in mai multe locuri. Multe din cancerele ereditare apar la inceput in forma benigna care apoi se malignizeaza. Asa sunt polipii ce apar pe colon sub forma de colonii benigne ce apoi se malignizeaza. Circa jumatate din cancerele de colon ereditare apar pina la virsta de 30 de ani. Un alt cancer ereditar este retinoblastoma care este mostenit printr-o anumita gena de la parinti, si este un cancer foarte periculos la ochi deoarece copilul ramine orb.

FACTORI HORMONALI IN CANCEROGENEZA

O treime din cancere se datoresc factorilor hormonali. Din aceasta clasa fac parte: cancerul testicular, cancerul de prostata, cancerul de sin, cancerul ovarian, cancerul endometrial. Expunerea indelungata la estrogen da nastere la cancerul de sin. Cancerul testicular este legat de expunerea indelungata la testosterona. Acalas lucru este valabil si la cancerul ovarian.

CAUZE EXTERNE
CANCEROGENEZA DATORITA CHIMICALELOR

Cancerul poate fi provocat de mii de chimicale incepind cu clorura de vinil, arsen, asbest, gudron, benzen, emisii din sobele incalzite cu cox etc. etc. precum si de numeroase medicamente utilizate in chemoterapie. Anual un american (unul care traieste pe acest continent) ingereaza 9 Lb. de chimicale, din apa, din alimente, din lapte, din aer. Sistemele de eliminare ale corpului nu sunt adaptate sa elimine o cantitate atit de mare de toxine si acestea se acumuleaza continuu in corp ducind la cancer. Acest capitol va fi tratat in mod special separat.

CANCEROGENEZA VIRALA
Virusii au fost identificati drept cauze potentiale ale cancerului in 1909 de Vilhelm Ellerman si Oluf Bang cind au transmis leucemie la puii de gaina prin intermediul uni lichid filtrat, liber de celule canceroase. Insa abia in 1979 Robert Gallo si asociatii lui au demonstrat in mod stiintific faptul ca prin virusi se poate transmite cancerul. Mecanismul prin care virusii transmit cancer la oameni este inca neclar. Hepatita B (HBV) este legata de aparitia cancerului de ficat. In tarile cu un procentaj ridicat de HBV cum este China, Sud Estul Asiei, si Africa de Sud exista un procent ridicat de cancer hepatocelular. Cele mai multe cazuri de transmitere virala a cancerului au loc prin contactul sexual.

FACTORII ALIMENTARI IN CANCEROGENEZA

Este sigur ca majoritatea cancerelor traectului gastrointestinal, incluzind stomacul, colonul, intestinul subtire si rectum-ul sunt cauzate de factorii alimentari. In America de Nord, factorii alimentari sunt responsabili de peste 17% din cancerele traectului digestiv. Studii amanuntite au demonstrat ca consumul de carne animala in special carne rosie provaca in mod sigur cancer de colon. Acelasi lucru il provoaca consumul de grasimi animale. Si grasimile din produsele lactate pot duce la cancer colorectal, insa intr-o masura mai mica decit consumul de carne si grasimi animale. Consumul de grasimi animale este asociat cu cancerul de sin.
Consumul redus de fibre crude ce se gasesc in legume, fructe, paine neagra duce deasemeni la cancer colorectal. Fibrele sunt ceace nu digera stomacul si ramin ca atare. Fibrele accelereaza trecerea produselor de defecatie prin colon, astfel timpul de contact al eventualelor toxine cancerigene cu mucoasa colonului este cu mult mai scurt, deci pericolul de cancerizare este redus. Deasemeni fibrele inglobeaza mai mult lichd, adica apa, deci diluiaza eventualele toxine, astfel reducind intensitatea lor de cancerizare.
In perioada dintre 1973 si 1987, cancerele de stomac au scazut in USA cu 20.5% si mortalitatea provocata de aceasta boala a scazut ct 29,4%. Aceasta se datoreaza scaderii consumului de alimente conservate si marirea consumului de fructe si legume proaspete. Cosumul de sare duce la corodarea peretilor stomacului ducind la deteriorarea celulelor si in final la cancer. Un consum ridicat de alimente face ca excesul sa se depoziteze sub forma de grasime ceace inseamna obezitate. Femeile obeze au un procentaj mai ridicat de cancer de sin si de alte forme de cancer.
Consumul de alcool este asociat cu cancerul bucal, de faringe, esofag, colon, stomac, ficat, rectum si sin. Asociat cu fumatul duce mai rapid la cancer de plamini.
Nu mai vorbim de fumat, care reclama 30% din decesele de cancer. Fumatul sta in fruntea factorilor cancerigeni.

CANCEROGENEZA RADIATIILOR

Radiatiile, sunt cele mai studiate si unanim recunoscute ca factori cancerigeni. Asta mai ales dupa experienta cu cele doua bombe atomice aruncate de americani in Hiroshima si Nagasaki si mai recent dezastrul de la Cernobyl.
Radiatiile sunt daunatoare deorece actioneaza asupra oricarui atom supus radiatiilor. Radiatiile sunt destul de puternice si fac ca electronii, in special cei de pe ultima orbita sa fie ejectati din atomul respectiv. Atomii la rindul lor, “fura” electroni de unde pot, pentru asi complecta orbitele pagubite. Astfel se produce o reactie in lant care duce la deteriorarea celulelor expuse la radiatii avind efect final cancerul si in special leucemia. S-au facut studii amanuntite cu supravietuitorii bombelor atomice pe o perioada de 28 de ani, de la 1950 pina la 1978. Unele cancere apar dupa 33 de ani si acestea nu au putut fi luate in calcule.
O alta sursa de radiatii sunt aparatele medicale de raze X. Acestea provoaca leucemie, cancer de glada tiroida si alte forme de cancer. Radiatiile produse de apartele de raze X, au efect cumulativ, de aceia trebuie sa va feriti cit puteti de a fi expusi la raze X. Orice aparat electric, sobele de gatit, ecranele computerilor, ceasurile electrice, etc. produc radiatii nocive.
CANCEROGENEZA RAZELOR SOLARE

Anumite radiatii ale luminii sloare in particular razele ultraviolete (UV) sunt cancerigene. Soarele este sursa principala de cancere de piele, melanoma fiind letala. Radiatiile ultraviolete reactioneaza diferit de razele X sau alte forme de radiatii ce deplaseaza electronii de pe orbita atomilor. Radiatiile solare provoaca o miscare rapida a moleculelor si nu o ionizare a lor. Sunt trei feluri de radiatii ultra violete: radiatii UV-A radiatii UV-B si radiatii UV-C. Radiatiile UV-A si radiatiile UV-C nu sunt daunatoare fiind absorbite de atmosfera paminteasca, insa radiatiile UV-B sunt foarte daunatore provocind cancere de piele. Acelasi tip de radiatii se gasesc in saloanele de frumusete pentru a te bronza arificial.
In general radiatiile neionizante sunt mai putin energetice decit cele ionizante, de aceia fac cancere numai la nivelul pielii si nu patrund mai adinc in corp.
In capitolul urmator se va trata metodele “Clasice” de tratament ale cancerului: operatia chrurgicala, chemoterapia si radiatiile, sau cobaltoterapia.
Raspund cu placere la orice intrebare legata de Cancer sau Hipnoterapie.

Bibliografie: A Conspiracy of Cells, the Basic Science of Cancer by R. Grant Steen Plenum Press 1993
The Genetics of Cancer by G.V. Sherbet & M.S. Lakshmi Academic Press UK 1997

Ovidiu Creanga, Certified Advanced Hypnotherapist tel. (416)221-1143